Cum sa studiezi o carte

Fazele studierii unei cărţi (metoda RICAR)

Răsfoirea

Intrebările

Citirea

Aducerea aminte

Recapitularea

I. RĂSFOIREA (5-30 min.)

SCOP: Obţinerea unei imagini de ansamblu asupra cărţii.

A. Răsfoiţi cartea în întregime.

1.      Citiţi copertele şi pagina de titlu, identificând şi notând:

a.       autorul;

b.      calificarea autorului;

c.       domeniul general al subiectului;

d.      nivelul sau modul de tratare – de popularizare, academic, specializat etc.;

e.       date editoriale (editura, localitatea, anul apariţiei).

2.      Citiţi prefaţa, căutând noi informaţii, cum ar fi:

a.       cine este autorul cărţii;

b.      cui se adresează cartea;

c.       ce anume a făcut necesară scrierea ei;

d.      care este scopul cărţii;

e.       care este ideea centrală a cărţii;

f.       care este structura ei;

3.      Citiţi cuprinsul şi indexul cărţii, căutând următoarele tipuri de informaţii:

a.       ce probleme tratează autorul;

b.      cum abordează el problematica tratată.

4. Răsfoiţi cartea, încercând „s-o simţiţi”, să vă formaţi o imagine intuitivă asupra ei:

a.       citiţi titlurile capitolelor şi paragrafelor;

b.      citiţi concluziile capitolelor;

c.       priviţi graficele şi desenele;

d.      citiţi la întâmplare câte o frază ici şi colo pe parcursul cărţii.

B. Răsfoiţi fiecare capitol (înainte de a-l studia).

1.      Citiţi primul şi ultimul alineat (care cuprind de obicei ideea centrală şi concluzia capitolului).

2.      Citiţi toate recapitulările.

3.      Citiţi titlurile, încercând să aflaţi:

a.       ce subiecte sunt tratate;

b.      cum sunt ele legate între ele.

II. ÎNTREBĂRILE

SCOP: Direcţionarea cercetării către scopul urmărit.

A. Întrebări proprii

1. Întrebări iniţiale, care motivează alegerea cărţii respective.

2.      Întrebări izvorâte din răsfoirea cărţii.

3.      Întrebări sugerate de titlurile folosite de autor.

B. Întrebările altora

1.      Întrebări cuprinse în tema de cercetare (de obicei provenind de la profesor).

2.      Întrebări sugerate de colegi.

3.      Întrebările autorului:

a.       Cele pe care şi le pune în cadrul cărţii;

b.      Cele enumerate (eventual) la sfârşitul fiecărui capitol.

NOTĂ:
Ca şi în faza precedentă, întrebările se formulează atât la nivelul întregii cărţi, cât şi la nivelul capitolelor.

III. CITIREA

SCOP: Însuşirea conţinutului cărţii.

A. Căutaţi ideea principală.

1.      La nivelul cărţii (acest lucru se realizează în faza de răsfoire a cărţii).

2.      La nivelul fiecărui capitol (acest lucru se realizează în faza de răsfoire a capitolului).

3.      La nivelul fiecărui paragraf (acest lucru se realizează în faza de citire propriu-zisă, neîntreruptă a capitolului).

B. Două interdicţii

1.      NU căutaţi să luaţi notiţe în faza de citire, pentru că:

a.       vă distrage de la lectură;

b.      vă face să pierdeţi timp;

c.       vă face să folosiţi cuvintele autorului.

2.      NU subliniaţi nici cuvinte, nici fraze (la prima lectură). Mai degrabă faceţi notaţii discrete cu creionul pe marginea foii. Altfel,

a.       riscaţi să evaluaţi greşit importanţa lucrurilor.

C. Recitiţi

1. Reluaţi lectura integrală a textului (dând mai multă atenţie detaliilor).

2. Verificaţi ideea principală a capitolului.

3. Subliniaţi ideea principală din fiecare paragraf.

NOTĂ:
Capitolul cărţii de studiat reprezintă unitatea de bază pentru lectură, aducere aminte şi recapitulare.

IV. ADUCEREA AMINTE

SCOP: Fixarea în memorie a conţinutului din materialul citit.

A. Importanţa aducerii aminte

1.      Vă va ajuta să vă concentraţi mai bine, ştiind că va trebui să vă amintiţi ceea ce aţi citit.

2.      Veţi putea corecta orice deficienţe de reţinere a materialului citit.

3.      Vă va menţine activ în timpul lecturii, ştiind că va trebui să reproduceţi cu propriile cuvinte ceea ce aţi citit.

B. Ritmul efortului de aducere aminte

1.      În cazul capitolelor lungi, la sfârşitul fiecărui subcapitol.

2.      În cazul capitolelor scurte, la sfârşitul fiecărui capitol.

NOTĂ:
Această fază constă în efortul concentrat de reamintire a ceea ce am citit şi ar putea solicita până la jumătate din timpul acordat studiului.

C. Notiţe – Nu vă mulţumiţi să vă amintiţi în gând. Notaţi ceea ce v-ţi amintit:

1. Ideile principale

2. Amănuntele importante

3. Planul logic al expunerii

NOTĂ
Este de preferat ca notiţele să aibă formă de schemă (ca în cazul acestui material) şi nu de rezumat, pentru că schema:

a.    arată mai clar corelaţiile;

b.    uşurează recapitularea.

V. RECAPITULAREA

SCOP: Verificarea exactităţii a ceea ce v-aţi amintit.

A. Răsfoirea fugară a textului

1.      A capitolului sau subcapitolului, dacă este vorba de recapitularea pe parcursul lecturii.

2.      A cărţii, dacă este vorba de recapitularea finală.

B. Reamintirea întrebărilor puse la începutul lecturii:

1. Aţi putut răspunde la toate?

2.      Au apărut întrebări noi?

C. Reluarea rapidă a lecturii.

1.      Ca să vedeţi dacă v-ţi amintit tot ceea ce este important.

D. Corectarea notiţelor. Scopul acesteia este:

1. Completarea lipsurilor.

2. Corectarea greşelilor.

NOTE:
1.       În practică va fi necesară o suprapunere şi o reluare a unora dintre aceste faze, aşa cum am încercat deja să sugerăm. Ordinea fazelor este însă una logică şi merită să fie respectată.

2.      Încercaţi să adaptaţi această metodă propriului vostru stil.

3.      Dacă v-a fost de folos încercaţi s-o transmiteţi şi altora.

(După Derek Rowntree, Învaţă cum să înveţi. Introducere programată în tehnica studiului, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980)

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

4 thoughts on “Cum sa studiezi o carte”

  1. frate Danut, vreau sa va rog, daca considerati de cuviinta si daca este posibil, sa numiti din cartile care v-au marcat spiritualitatea si statutul dumneavoastra de intelectual si care credeti ca ar putea sa ne fie de folos si noua celor mai tineri care va avem de model si va “ascultam” cu placere.

    Like

    1. Draga Marius,
      Nu-mi este usor sa raspuns la asta, la sfirsitul unei zile intense de intilniri in Cipru, dar voi incerca un inceput:
      1. Dostoievski – Idiotul (cine n-a citit acest autor, ar putea incepe cu acest roman; printul Miskin, unul dintre cele mai cristice personaje literare pe care le cunosc)
      2. Dostoievski – Fratii Karamazov (dupa mine, cel mai mare roman al literaturii universale).
      3. Cinghiz Aitmatov – O zi mai lunga decit veacul (dupa ce am citi acest uimitor roman, m-am apucat si am citit tot ce era tradus de acest incredibil autor chirghiz)
      4. Poezie – Rabindranat Tagore (un poet indian cu suflet pereche cu cel al lui Ghandi)
      5. Denis de Rougemont – Lettre ouverte aux Europeens (o carte despre radacinile crestine ale ideii europene; din pacate netradusa inca in limba romana).
      Ma opresc deocamdata aici, caci nu rezist la mai mult in acest moment de oboseala.

      Like

  2. La 1, 2 si 4 ai picat pe matricea mea. Pe vremea cand mai citeam carti de la cap la coada l-am citit si in engleza pe Tolstoievschi 🙂 iar din Tagore furam poezii de dragoste sa le dau mai departe
    3 si 5 – n-am auzit de ei dar m-ai pus pe ganduri cu Aitmatov. Poate ma risc

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s