28 iulie 1987 – Delatiunile informatorului Postolache – 26

Inf. Postolache
Primit: Lt. col. Vasiliu Gh.
Buşteni
28.07.1987

Notă informativă

Duminică 26 iulie a.c. biserica baptistă a avut oaspeţi din INDIA. [1] Un smolit scund cu burticică, ochelari cu rame albe şi sandale de plajă. Vorbea atât de repede încât lui MÎNĂSTIREANU DĂNUŢ îi era greu să traducă. A adus salutul fraţilor din INDIA, asigurând că aceştia se roagă pentru fraţii din ROMÂNIA. Dumnealui pe lângă alte atribuţiuni răspunde de o biserică „cam cât” a noastră formată din oameni sărmani… Lucrez mult cu tinerii – a zis el – şi aceştia au cel mai mare zel în lucrarea de trezire. Să vă rugaţi pentru ei, pentru toţi tinerii şi pentru sfinţii din India căci domnul se va îngriji…”
Când să coboare de pe podium, DĂNUŢ l-a oprit şi i-a spus că fraţii sunt dornici să afle amănunte despre lucrarea din INDIA.
Smolitul s-a executat:
„INDIA – a zis el – este o ţară foarte mare, cu un climat variabil. Toate felurile de climă de pe glob se întâlnesc în INDIA. De la gheţuri veşnice la pustiuri. Este o ţară multinaţională, fiecare stat având limba sa, foarte diferită de a vecinilor săi. INDIA este foarte bogată şi ar fi fost de zece ori pe atâta. Dar timp de 200 ani a fost sub ocupaţie engleză. Englezii au vrut să ne impună şi cultura lor, dar n-a fost posibil deoarece s-ar fi potrivit ca un fes pe capul unui român sau ca o căciulă pe capul unui indian. Tot aşa a fost şi cu credinţa. Misionarii n-au putut face mare lucru pentru că n-au ştiut să facă lucrători dintre indieni considerând că aceştia nu sunt demni pentru aşa ceva!
Foarte mulţi misionari au fost ucişi – mai ales în nord-vestul Indiei – unde existau triburi vânători de capete. Puţinii creştini din India mergeau la biserică în loc să mai meargă la templu şi asta era singura diferenţă. Însă în urmă cu 55 de ani o femeie s-a rugat mult pentru INDIA ca domnul să-i dea un lucrător INDIAN. Şi aceasta s-a întâmplat când un indian care terminase studiile în Anglia şi devenise inginer a fost convertit.
De atunci a început o mare trezire… Deşi INDIA este o ţară bogată sunt mulţi oameni sărmani la noi şi aceştia înţeleg mesajul lui CRISTOS.
Noi ne adunăm din când în când în grupuri mari pentru închinare şi oamenii sunt impresionaţi cum reuşim să dăm mâncare la atâţia.
Ultima oară noi am reuşit ca în 20 de minute să hrănim peste 35 000 de oameni. Aceasta a făcut ca foarte mulţi necreştini să fie convertiţi. Astăzi omul acela al cărui discipol sunt are 85 de ani şi trăieşte la SIKO…”
28.07.1987
Postolache
Notă:
Pe baza datelor rezultate din materialul informativ a celor puse la dispoziţie de XXXXX se va face telex la Dir. I privind pe cei 2 emisari care au […] la baptişti.
[…]

Comentarii

1. Vizitatorul era un trimis al Navigatorilor. Vizita încerca să stabilească o relaţie oficială între noi, după care indianul urma să mă invite în vizită în India, ceea ce s-a şi întâmplat. Obiectivul acestei invitaţii era participarea mea la o conferinţă internaţională a Navigatorilor. Deşi Securitatea n-a ştiut nimic despre aceste aranjamente, n-am avut nici un succes în demersurile mele de obţinere a unui paşaport. Totul la oprit la COM (Comitetul Oamenilor Muncii) la întreprinderea la care lucram, aşa că n-am mai plecat. Aşa a fost până la sfârşitul lui 1989. A trebuit să vină căderea comunismului ca să pot călători afară din ţară. Şi de atunci mi-a ieşit pe ochi.

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s