24 noiembrie 1984 – Raport deschidere DUI Ideologul

Ministerul de Interne
Inspectoratul Judeţean Iaşi – Securitate
24.11.1984

Raport
cu propuneri de deschidere a D.U.I. „IDEOLOGUL” [1]
privind pe numitul Mănăstireanu Dănuţ din cultul baptist

Din informaţiile obţinute rezultă că sub acoperire religioasă, [2] în cadrul comunităţii baptiste din municipiul Iaşi, se desfăşoară o intensă activitate ostilă sub influenţa centrelor cultice din străinătate, [3] care în ultima perioadă se amestecă tot mai mult în treburile interne ale altor state. [4] Astfel, după emigrarea fostului pastor XXXXX [Ţon] şi a lui XXXXX în municipiul şi judeţul Iaşi şi-au făcut apariţia foarte mulţi emisari străini, mai ales din S.U.A., Anglia şi R.F.G. care, pe lângă numeroasele materiale de propagandă religioasă difuzate, culeg informaţii din domeniul politic şi social, organizează activităţi pentru fanatizarea tineretului şi racolarea unora cu posibilităţi intelectuale mai deosebite îndemnându-i la emigrare, desfăşoară activităţi de „unificare” a cultelor neoprotestante [5] în ideea creării unui front comun de a obţine lărgirea „drepturilor” religioase etc. [6]

Ponderea acestor activităţi se desfăşoară în special în rândul tineretului pentru a-l sustrage de sub influenţa factorilor educaţionali din şcoli şi facultăţi [7] şi chiar de sub controlul membrilor mai vârstnici din cult, [8] prin organizarea unor programe specifice – de cele mai multe ori în afara casei de adunare. [9]

La aceste acţiuni sunt antrenaţi în mod deosebit obiectivul „Doctorul” [10] şi MĂNĂSTIREANU DĂNUŢ considerat ca „ideolog” în îndoctrinarea tineretului, iar „Doctorul” fiind cu legăturile cu emisarii şi ajutoarele care se primesc de peste hotare.

Din informaţiile obţinute rezultă faptul că pentru sustragerea obiectivului „Doctorul” sau a emisarilor de sub controlul organelor de stat este folosit tot mai intens MĂNĂSTIREANU DĂNUŢ, care este anunţat pe căi neoficiale despre sosirea unor emisari, iar acesta îl anunţă pe obiectivul „Doctorul” şi alte elemente ce prezintă interes operativ. Este folosit de asemenea ca translator atunci când vin emisari atât pentru cultul baptist cât şi pentru alte culte neoprotestante care-şi desfăşoară activitatea în municipiul Iaşi. Din proprie iniţiativă sau în înţelegere cu obiectivul „Doctorul” organizează măsuri de compromitere a filajului şi a mijloacelor speciale [11] în cazul venirii unor emisari sau când se desfăşoară alte activităţi mai deosebite. Este considerat ca făcând parte din conducerea comunităţii având un rol deosebit după obiectivul „Doctorul”, lucru care este apreciat şi de emisarii străini.

Numitul MĂNĂSTIREANU DĂNUŢ a fost deseori mustrat şi atenţionat de către conducerea întreprinderii unde lucrează întrucât în timpul orelor de program se ocupă cu traducerea diferitelor materiale mistico-religioase primite de peste hotare. [12]

Datorită unei pregătiri generale bune, a unei înfăţişări şi comportări corespunzătoare [13] faţă de tineret MĂNĂSTIREANU DĂNUŢ întreţine multe relaţii, este cel care organizează relativ frecvent adunări cu tineretul – inclusiv la domiciliul său – desfăşoară o muncă sistematică de atragere la activitatea cultului a unor elevi şi studenţi care nu au părinţi sau rude în municipiul Iaşi. [14]

Având în vedere cele menţionate mai sus şi necesitatea prevenirii extinderii unei activităţi ostile şi de prozelitism – mai ales în rândul tineretului – propunem începerea urmăririi informative asupra numitului MĂNĂSTIREANU DĂNUŢ.

În procesul urmăririi informative se vor realiza următoarele sarcini:

– Prevenirea desfăşurării unor activităţi ostile sub acoperire religioasă;

– Stabilirea formelor de activitate ostilă în care este angrenat cel în cauză şi a legăturilor lui atât din ţară cât şi din străinătate;

– Identificarea tuturor legăturilor obiectivului şi naturii acestora, inclusiv de pe raza altor judeţe;

– Documentarea activităţii obiectivului şi legăturilor sale;

– Corelarea măsurilor informativ-operative ce vor fi luate în acest caz cu cele din DUI „Doctorul” în vederea întreprinderii unor acţiuni de demascare, compromitere şi izolare atât în ţară cât şi în străinătate.

Pentru realizarea sarcinilor de mai sus, se vor întreprinde următoarele măsuri:

1. Transferarea materialelor existente până în prezent de la Serv. II la Serv. I în cadrul problemei culte neoprotestante, urmând să se conlucreze în continuare pentru obţinerea informaţiilor de la locul de muncă şi prevenirea scurgerii unor date şi documente la emisarii străini.

Termen: 25.11.1984
Răspunde: Lt. col. Aprodu Vasile  şi […]

2. Introducerea mijloacelor speciale la domiciliul obiectivului avându-se în vedere că este vizitat de emisari străini, de studenţi şi organizează diverse adunări cu tineretul. [15]

Termen: 15.12.1984
Răspunde: Lt. col. Aprodu Vasile

3. Avându-se în vedere faptul că obiectivul întreţine foarte multe relaţii în ţară şi peste hotare se vor întreprinde măsuri de identificare a acestor legături prin U.M. 0647 şi Serv. 8 [16]

Termen: 27.11.1984
Răspunde: Lt. col. Aprodu Vasile

4. Prin sursa „Ionescu” [17] se va stabili în continuare atitudinea şi comportarea obiectivului în cadrul comunităţii, elementele care îl sprijină precum şi cele care nu sunt de acord cu atitudinea obiectivului.

Sarcină permanentă
Răspunde: Lt. col. Aprodu Vasile

5. Cu sprijinul biroului 2 din cadrul Serviciului I vor fi stabiliţi studenţii străini şi autohtoni care frecventează comunitatea baptistă şi participă la întrunirile de la domiciliul obiectivului urmărindu-se recrutarea sau infiltrarea unor surse din rândul acestora [18] cât şi organizarea unor combinaţii informativ-operative, măsuri de prevenire a extinderii racolării şi activităţii de prozelitism în rândul tineretului.

Termen: 15.01.1984
Răspund: Lt. col. Aprodu Vasile şi cpt. […]

6. Cu sprijinul Serv. „F” [19] se va lua măsura punerii în filaj a obiectivului în situaţia când este vizitat de emisari străini, când face deplasări în ţară precum şi atunci când se organizează momente operative. Un prim filaj de studiu se va organiza în perioada 28 noiembrie 1984-1 decembrie 1984.

Sarcină permanentă
Răspunde: Lt. col. Aprodu Vasile

7. Se vor întreprinde măsuri de cooperare cu serviciile de linie din cadrul inspectoratelor judeţene unde acesta efectuează deplasări şi are relaţii mai deosebite (Vrancea, Prahova, Cluj, Suceava). [20]

Sarcină permanentă
Răspunde: Lt. col. Aprodu Vasile

8. În procesul urmăririi informative, concomitent se vor întreprinde măsuri de documentare operativă a activităţilor obiectivului şi legăturilor sale, luându-se în acelaşi timp măsuri de prevenire a extinderii activităţilor de prozelitism prin informarea şi conlucrarea cu factorii educaţionali.

Sarcină permanentă
Răspunde: Lt. col. Aprodu Vasile

Prezentul plan de măsuri va fi completat cu noi sarcini funcţie de modificările din situaţia operativă şi ordinele primite de la eşaloanele superioare.

Specialist I,
Lt. col. Tiron Ioan

Ofiţer operativ pr.,
Lt. col. Aprodu Vasile

Şeful serviciului I,
Col. Andronache Ovidiu

Comentarii

1. Acesta era al doilea dosar al meu de urmărire informativă, care purta acest nume şi ultimul din totalul de patru aflate la CNSAS. Motivaţia alegerii acestui nume de cod se află în cadrul documentului. La o săptămână de la data acestui document împlineam 30 de ani.

2. „Sub acoperire religioasă” – Securitatea era convinsă că acţiunile noastre de rezistenţă nu erau decât în aparenţă de natură religioasă, ele fiind în realitate acţiuni cu scopuri politice.

3. „Activitate ostilă sub influenţa centrelor cultice din străinătate” era un eufemism tipic securist pentru acţiuni de spionaj şi compromitere a regimului comunist din România.

4. Vă amintiţi expresia „neamestec în treburile interne”? Aşa cum se vede de aici, legăturile noastre cu cei din străinătate nu le permiteau comuniştilor să aibă succes în activităţile lor de PR, prin care încercau să convingă Occidentul cu privire la pretinsa libertate religioasă din România.

5. Iată că nu numai anumiţi „vindecători” erau alergici la ecumenism, ci şi Securitatea (oare nu tot de acolo li s-o trage acestora boala?). Devide et impera a fost dintotdeauna tactica favorită a diavolului şi a uneltelor lui. De aceea securiştii tremurau de fiecare dată când aveau de-a face cu oameni pentru care barierele interconfesionale, ridicate şi cu ajutorul lor, nu aveau nici un fel de importanţă.

6. Acest comentariu, privitor la „frontul comun” deconfesionalizat pentru lărgirea drepturilor religioase, pe lângă faptul că dovedeşte că securiştii nu credeau în propria propagandă cu privire la aşa-zisa libertate religioasă din România, relevă şi o altă pricină de nelinişte pentru securişti. Atâta vreme cât creştinii se certau între ei pe teme de importanţă secundară, poliţia secretă îşi putea vedea liniştiţi de ale ei. Când însă creştinii lăsau laoparte chestiunile secundare şi se concentrau pe ceea ce aveau în comun, cel rău, şi cei care-l slujeau, aveau toate motivele să intre în panică.

7. Regimul comunist privea educaţia drept unul dintre cele mai eficiente mijloace de spălare a creierelor tinerei generaţii. De aceea, „sustragerea” tinerilor de sub acest bombardament ideologic era un delict capital, din perspectiva Securităţii.

8. Membrii mai vârstnici, la care se referă aici securistul, puteau fi manipulaţi cu mai multă uşurinţă de Securitate, deoarece trăiseră teroarea stalinistă şi erau adesea paralizaţi de frică cu privire la ceea ce organele de represiune puteau face împotriva celor care li se opuneau. Din rândul acestora erau recrutaţi de predilecţie informatorii, cu toate că nici colaboratorii mai tineri nu erau o excepţie.

9. Activităţile religioase organizate în afara clădirii bisericii erau privite ca periculoase de către securişti, deoarece, în vreme ce informatorii puteau participa la activităţile publice organizate în clădirea bisericii, întâlnirile din case erau mult mai greu de infiltrat.

10. Doctorul Teodor Sfatcu era privit ca principalul contact al baptiştilor din Iaşi cu credincioşii din vest.

11. Afirmaţia „din proprie iniţiativă sau în înţelegere cu obiectivul „Doctorul” organizează măsuri de compromitere a filajului şi a mijloacelor speciale” ne plasează într-un veritabil roman de spionaj. Din cele scrise mai jos, expresia „după obiectivul Doctorul”, arată că Tudorică era privit drept principalul pericol, din pricina contactelor lui directe cu străinătatea, în vreme ce eu eram considerat un om de sprijin al lui.

12. De fapt am fost surprins o singură dată de securistul întreprinderii, în vreme ce citeam în bibliotecă cartea lui Ray Stedman intitulată Body Life, pe care idiotul mi-a şi confiscat-o.

13. Iată că am ajuns să primesc şi complimente de la securişti. Ferească Dumnezeu!

14. Influenţa mea (distructivă, cum altfel?) asupra tinerei generaţii, era un păcat de moarte din perspectiva securiştilor noştri.

15. Se propunea prin aceasta introducerea microfoanelor în locuinţa mea.

16. Prin această măsură se propunea interceptarea corespondenţei şi a convorbirilor mele telefonice.

17. Tare mult aş vrea să ştiu cine este acest „Ionescu”. De fapt, este vorba de o femeie. Cine ştie, poate până la sfârşitul anului voi avea şansa de a face ceva dezvăluiri, cu ajutorul CNSAS.

18. Din formularea acestei măsuri deducem că Securitatea recruta informatori şi din rândul studenţilor străini, ceea ce era de aşteptat.

19. Serviciul F se ocupa de filaj – urmărirea directă şi discretă a unei persoane aflate sub atenţia Securităţii, pentru identificarea contactelor frecventate sau pentru confirmarea unor informaţii obţinute pe alte căi. Notele celui care efectua filajul erau însoţite uneori şi de fotografii obţinute în timpul urmăririi celui vizat (vezi AICI Dicţionarul de termeni).

20. În Vrancea, mai precis în Focşani, organizam în mod regulat, împreună cu prietenul meu Costel Ghica, întâlniri de studiu biblic cu liderii bisericii creştine după Evanghelie de acolo. În Prahova, mai precis la Ploieşti, aveam rude apropiate şi vizitam deseori biserica aceleiaşi confesiuni. La Cluj aveam nenumăraţi prieteni, dar îl vizitam cel mai des pe prietenul meu Beni Fărăgău, împreună cu care eram implicat în echipa naţională a Navigatorilor, despre care, în mod surprinzător, n-am găsit până acum nici un fel de menţiuni în dosarele mele de la Securitate. În judeţul Suceava, mai precis la Rădăuţi şi Marginea, conduceam, împreună cu prietenii mei Orest Onofrei şi Nelu Chiţescu, grupuri de studiu biblic cu membri ai diverselor biserici evanghelice.

Advertisement