Omul ceresc (3)

Istoria Mariei Monsen

Într-o dimineaţă în toamna anului 1999 mă aflam în oraşul Bergen în partea de vest a Norvegiei. Eram foarte agitat, dar plin de entuziasm. Vorbisem în multe ţări din Scandinavia, mărturisind despre bisericile de casă din China şi invitând şi alţi creştini să ni se alăture în evanghelizarea întregii Chine şi a naţiunilor vecine. Gazdele mele m-au întrebat dacă doream să vizitez mormântul lui Marie Monsen, o mare misionară luterană în China, care a fost folosită de Dumnezeu într-un mod minunat pentru trezirea bisericilor din diferite zone ale ţării mele între anii 1901 şi 1932. Lucrarea ei a fost eficientă în special în partea de sud a provinciei Henan, de unde provin eu.

Domnişoara Monsen a fost o femeie mică de statură, dar ea este un uriaş în împărăţia lui Dumnezeu. Ea a avut impact asupra bisericii chineze nu numai prin cuvintele ei, ci şi prin stilul ei de viaţă plin de sacrificii. A fost o ucenică dedicată în totalitate lui Isus Cristos şi fără compromisuri, care ne-a oferit un exemplu minunat al suferinţei şi jertfirii pentru Domnul.

Dumnezeu a folosit-o într-un mod extraordinar pe Marie Monsen, aşa încât lucrarea ei a fost însoţită de multe semne şi minuni.

În 1932, când şi-a terminat lucrarea în China, Monsen s-a întors în Norvegia pentru a avea grijă de părinţii ei, care erau în vârstă. Ea nu s-a mai întors niciodată în China, dar a lăsat în urmă o moştenire rămasă vie în bisericile chineze actuale – prin credinţa ei lipsită de compromisuri, prin zelul ei nepotolit şi prin dorinţa inimii ei schimbate şi dedicate în totalitate lui Cristos.

Am avut marele privilegiu de a-i vizita mormântul din ţara sa natală. M-am întrebat dacă există vreun alt creştin chinez care să se fi bucurat de acest privilegiu de care m-am bucurat eu. Când a venit Marie Monsen în China, erau foarte puţini creştini în zona din care provin eu, iar biserica era slabă. Astăzi sunt milioane de credincioşi acolo. M-am gândit să îi mulţumesc lui Dumnezeu în numele lor pentru viaţa ei.

Maşina noastră a parcat lângă cimitir. Acesta era situat lângă un deal într-o vale îngustă şi era traversat de un râu. Ne-am plimbat prin el timp de câteva minute, sperând să îi observăm numele pe vreuna dintre cele câteva sute de pietre funerare aflate acolo. Pentru că nu am putut localiza imediat mormântul lui Monsen, ne-am îndreptat spre biroul administratorului pentru a cere ajutor. Numele Mariei Monsen nu îi era familiar administratorului, aşa încât a căutat într-un registru în care erau trecute numele persoanelor îngropate în cimitirul respectiv. După ce a căutat numele ei pe paginile registrului, ne-a dat o veste greu de crezut: „Marie Monsen a fost într-adevăr îngropată aici în 1962. Dar mormântul ei a fost lăsat în paragină foarte multă vreme, aşa încât astăzi este doar o bucată de pământ goală, fără piatră funerară.”

În cultura chineză amintirea oamenilor care au făcut lucruri măreţe este preţuită de generaţiile următoare, aşa că nu mi-am putut imagina că se putea întâmpla aşa ceva. Credincioşii locali mi-au explicat că ei încă o respectau foarte mult şi că i-au onorat amintirea în diferite moduri, ca de exemplu publicându-i biografia la câteva decenii după moartea ei. Dar pentru mine, mormântul ei nemarcat era o insultă şi o greşeală ce trebuia rectificată.

Eram profund îndurerat şi cu inima plină de mâhnire. Aşa că le-am spus plin de asprime creştinilor norvegieni, care erau cu mine următoarele lucruri: „Trebuie să o respectaţi pe această femeie a lui Dumnezeu! Veţi avea doi ani la dispoziţie ca să construiţi un mormânt şi o piatră funerară nouă în memoria Mariei Monsen! Dacă nu o veţi face, voi aranja personal ca nişte fraţi chinezi să străbată tot drumul din China până în Norvegia pentru a-i construi un mormânt! Avem mulţi fraţi în China care sunt cioplitori în piatră îndemânatici datorită experienţei acumulate pe parcursul anilor petrecuţi din pricina Evangheliei în lagărele de muncă silnică. Dacă vouă nu vă pasă, ei vor fi mai mult decât bucuroşi să facă lucrul acesta în locul vostru!”

Epilog

Pe data de 1 septembrie 2001 – exact la o sută de ani de la ziua în care Marie Monsen a ajuns pentru prima dată în China pentru a-şi începe lucrarea de misionară – mai mult de trei sute de creştini norvegieni s-au adunat în cimitirul din Bergen pentru un program special de rugăciune şi consacrare. A fost ridicat vălul de pe noua şi frumoasa piatră funerară construită în memoria lui Marie Monsen şi sponsorizată de diferite biserici şi fraţi creştini.

Poza lui Monsen şi numele ei chinezesc apăreau pe această piatră funerară alături de următoarele rânduri:

MARIE MONSEN 1878-1962

MISIONARÄ ÎN CHINA ÎNTRE ANII 1901-1932

Când le-am spus credincioşilor din China că piatra funerară a lui Marie Monsen a fost reconstruită, au răsuflat uşuraţi şi au mulţumit lui Dumnezeu.

Noi trebuie să preţuim amintirea sacrificiului celor pe care Dumnezeu i-a folosit ca să-şi instaureze Împărăţia. Ei merită tot respectul şi admiraţia noastră.

Nota: Daca vreti sa aflati mai multe despre Marie Monsen, puteti citi AICI. Marie Monsen a scris si o carte despre misiunea ei in China, numita The Awakening [Trezirea]. Cartea poate fi comandata AICI.