Importanta uceniciei crestine – III

D.J.: Ati auzit? Daca aici sunt oameni disperati aveti sansa la ucenicie. L-as ruga si pe Liviu si pe Danut sa ne spuna ce inseamna aceasta ucenicie, daca exista mai multe posibilitati de a face ucenicie, daca exista riscuri sau probleme. Exista mai multe modele, il avem pe cel biblic al lui Christos. As vrea sa-mi spuneti cateva coordonate despre ce inseamna acest proces al uceniciei.

D.M.: Eu as incepe cu un citat dintr-o carte a lui Paul Ricoeur care spune ca nu poti deveni ucenic daca nu te dezradacinezi. A te ucenici sau a fi ucenicit inseamna a te dezradacina si a te reinradacina. A fi plantat langa izvoarele de ape, daca e sa folosim modelul din Psalmul 1.

L.C.: Pentru mine ucenicia are un caracter destul de inefabil. Nu reusesc sa pun viata mea in formule sau in acceptiuni pe care prieteni de-ai mei o faceau alta data fata de Danut M. Noi daca am vazut pe cineva facand ucenicie, acesta este Danut. Marius spunea: “am decis sa fac ascultare”, o formula putin ortodoxa care inseamna a asculta orbeste de maestru. Eu cred ca am fost ucenicit de Danut de la distanta. Si Christos a practicat stiluri diferite de ucenicie. Cred ca este important, atunci cand se face click pe o astfel de relatie maestru-ucenic, probabil ca numai unul dintre ei stie, nu trebuie sa stie amandoi simultan. Ar trebui ca maestrul sa fie un bun specialist intr-un domeniu. Eu cred ca traim o criza a punerii in practica a cuvintelor din Scriptura, care spun ca El a dat pe unii apostoli, evanghelisti, pastori etc. Noi credem intr-un soi de om bun la toate, care este pastorul, presbiterul, plus cativa din comitet, iar un om bun la toate, in zilele noastre, sfarseste prin a fi bun la nimic, pentru ca asa se intampla in aceasta epoca. Cantitatea de informatii si de actiuni care se petrec este extrem de mare si nu poti decat sa fii superficial si nu bun la toate. Deci, daca vrem sa avem maestri, daca vrem cumva sa fim maestri, nu se poate decat daca iti alegi o specialitate si daca incerci sa excelezi in respectiva specialitate. Altfel nu poti pretinde ca cineva sa-ti fie ucenic. Un ucenic nu poate fi maestrul altui ucenic, decat in sensul in care maestrul este ucenic la randul lui fata de altcineva. Dar un ucenic nematur nu poate sa uceniceasca nici un alt ucenic.

D.J.: Eu as vrea sa vin cu o alta imagine despre ucenicie. Dupa mine crestinismul este ca o boala care se ia. Daca nu exista cel care poarta microbul sau boala, n-ai cum sa-l primesti. Si in sensul acesta maestrul are boala, are pasiunea pentru Cristos, pentru viata eterna, pentru valoare si consider ca crestinismul este un drum pe care nu poti merge daca nu te initiaza cineva. Este ca si cu un copil mic. Crestinismul inseamna viata, este un tip de calitate a vietii pe care o poti primi doar in relatie. In relatii in care te molipsesti, in care te prinzi, in care esti incurajat, in care ti se da “un sut in fund” ca sa mergi inainte. Eu sunt de acord cu Danut care spunea ca nu ajungi un crestin serios decat daca ajungi intr-o criza maxima de acest gen si te salveaza oarecum relatia. Fie ca este vorba de o relatie de la distanta cum spune Liviu sau de fie relatii foarte explicite. Un crestinism autentic inseamna sa pipai, sa primesti transpiratia unei vieti crestine, de la un om care o traieste la modul real. Deci eeste o bola care se ia si repet: daca nu are cine sa ti-o dea, nu prea exista alte solutii.

D.M.: Da-mi voie sa adaug niste lucruri care mi-au venit acum in minte. Exista diverse tipuri de ucenicie, diverse grade de ucenicie, exista forme infinite care depind atat de maestru, cat si de ucenic. Pentru ca fiecare este altfel si formele de manifestare sunt altele. Cel mai surprinzator lucru pentru mine, in domeniul acestui subiect descoperit in Sfintele Scripturi, este modelul lui Iosif din Arimateea. Acesta apare foarte tarziu in povestirea evanghelica, in finalul ei, cand, ca membru al sanhredinului, Iosif se duce la Pilat si-i cere trupul ca sa fie imbalsamat. Conform traducerii Cornilescu, Matei face urmatoarea mentiune pasagera: “Iosif din Arimateaera era si el un ucenic de-al lui Isus”. In textul grecesc insa avem de-a face cu o expresie verbals care s-ar putea traduce mai corect prin sintagma “care fusese si el ucenicit de Isus”. Acum, spuneti-mi cand l-a ucenicit Isus pe Iosif din Arimatea? Eu am cautat in Evanghelie si n-am gasit nicaieri mentiuni despre acest subiect. Putem concluziona deci ca Isus a acceptat sa uceniceasca cu un om care era intr-o pozitie foarte inalta, cu care niciodata nu s-a afisat in public. Cu alte cuvinte un ucenic sfios sau care nu a fost gata sa plateasca pretul uceniciei, dar care, atunci cand toti apostolii au fugit care incotro, a iesit in fata si a platit pretul. O forma stranie de ucenicie.

Si inca ceva. Daca nu exista diferenta de potential nu exista ucenicie! Daca tu nu poti castiga de la mine, nu-ti vei bate capul cu o relatie de ucenicie. Eu trebuie sa am ceva de dat iar tu ceva de care ai nevoie. Desigur, nu in toate domeniile. Exista o prejudecata pe care Liviu incearca sa o submineze aici. Ideea ca facatorii de ucenici ar trebui sa fie generalisti. Asta este o prostie. Este nevoie de autoritate intr-un astfel de proces. Ucenicia are de-a face in mod direct cu chestiunea autoritatii. Liviu facea aluzie la un lucru care este absolut evident in Scripturi. Amintiti-va de centurionul care a venit la Isus si a zis ca are un rob care este bolnav si Isus zice ca va veni sa rezolve problema, dar omul acela ii spune ca pentru asta nu este nevoie sa vina la el acasa. Argumentul lui este simplu: daca un om se afla sub autoritate si daca vrea ca ceva sa se faca, ii cere acest lucru subalternului sau si el este indeplinit, pentru ca el are autoritate si subordonatul lui se afla sub autoritate,. Isus foloseste exact acelasi model si spune: “Eu nu am venit aici sa-mi fac meandrele. Eu ascult de Tatal si de aceea am autoritate asupra voastra”. In concluzie, d daca eu nu dau scoteala nimanui de viata mea, nu voi putea ucenici pe nimeni.

Adaug un lucru pe care il spunea Danut mai inainte si il completez spunand ca nu este nevoie de oameni perfecti ca sa fie maestri. Daca asteptam asta, o sa ramanem fara maestri. Unul singur a fost perfect, Isus Cristos. A fi maestru nu inseamna a fi un om perfect, dar inseamna a fi cineva care merge catre desavirsire, cineva care nu este dezlanat care “isi da in petec” sau care nu se joaca de-a viata. As mai adauga un lucru aici, un concept care nu a fost adus in discutie: conceptul vulnerabilitatii. A fi maestru inseamna a deveni vulnerabil. Dupa mine cea mai mare plaga a bisericilor este ca in interiorul lor exista “smecheri” care incearca sa mimeze perfectiunea. Este vorba de aerul de perfectiune si de desteptaciune pe care si-l dau popii de toate culorile. Ei se comporta ca si cind ar sti totul, dau impresia ca niciodata nu gresesc si, de aceea, niciodata nu-si cer iertare. Sunt deci perfecti. Si atunci noi avem doua optiuni: sa incercam sa fim ca ei, si cand nu reusim sa cadem in disperare; sau sa fim si noi smecheri, mimind pefrectiunea, pentru ca, evident, oameni perfecti nu exista. Aceasta este boala fatarniciei crestine. O ucenicie crestina adevarata presupune vulnerabilitate. Cei care au crescut in lucrarea noastra de ucenicie m-au vazut, nu o data certandu-ma cu nevasta. Nu am incercat sa ascund aceste lucruri pentru ca ar fi fost absurd. Trebuie sa fii prost ca sa nu vezi tensiunile, sa nu le simti, chiar daca nu le auzi in vorbe. Problema cea mai mare nu este faptul ca noi ne certam sau ca voi va certati in familie, oamenii trebuie sa vada ca ne certam si ca rezolvam problema. Din asta ei invata ai mult decat daca incercam sa afisam o casnicie perfecta. In momentul in care esti vulnerabil te deschizi cu slabiciunile tale si cu framantarile tale in rezolvarea acestor probleme.

Advertisements

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

4 thoughts on “Importanta uceniciei crestine – III”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s