Dialogul cu musulmanii: intre tragedie si speranta

Nota: Excelentul site internet Catholica, initiat de domnul Radu Capan, publica un articol despre dialogul catolic-musulman aparut in numarul pe luma martie 2008 al revistei Lumea catolica. Articolul se afla AICI . Transcriem acest articol penrru ca el este relevant pentru discutiile pe care le-am avut anterior cu privire la scrisoarea deschisa “Un cuvint comun”, adresata lumii crestine de un numar de importante personalitati islamice. Asa cum putem observa din acest text, catolicii sunt mai relaxati decit evanghelicii in acest dialog si cred ca avem multe de invatat de la ei in acest sens.

paulos_faraj_rahho.jpg

La sfârşitul Liturghiei din Duminica Floriilor, Papa Benedict al XVI-lea a amintit de cel mai recent martir din Irak, Arhiepiscopul Paulos Faraj Rahho de Mosul al caldeenilor, care a fost răpit la 29 februarie în timp ce părăsea biserica Sf. Duh, unde celebrare staţiunile Căii Crucii, pentru a fi găsit mort câteva săptămâni mai târziu. Anul trecut se estimează că în Irak au fost ucişi 47 de creştini, dintre 13 în Mosul. Mulţi musulmani irakieni s-au alăturat creştinilor care au plâns moartea Arhiepiscopului Rahho, admirat de mulţi ca un promotor al iniţiativelor interreligioase, precum “Fraternitate în caritate şi bucurie”, ce asistă persoanele cu handicap.

În ciuda acestui fundal dramatic, dialogul dintre Biserica Catolică şi islamism continuă. Un important pas a fost făcut la Roma, la întâlnirea din 4-5 martie, dintre reprezentanţii Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios şi cei ai celor 138 de învăţaţi musulmani care au semnat scrisoarea deschisă “Un cuvânt comun” adresată Papei şi altor lideri creştini. Delegaţia musulmană a fost formată din Abd al-Hakim Murad Winter, britanic, director al Muslim Academic Trust din Marea Britanie; Aref Ali Nayed, libanez, director al Centrului Regal de Studii Strategice din Amman, Iordania; Ibrahim Kalin, turc, director al Fundaţiei SETA din Ankara; Yahya Pallavicini, italian, vice-preşedinte al Comunităţii Religioase Islamice din Italia; Sohail Nakhooda, iordanian, director al publicaţiei Islamica. Din partea Bisericii Catolice au participat Cardinalul Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios; Arhiepiscopul Pier Luigi Celata, secretar al aceluiaşi organism; pr. Khaled Akasheh, directorul biroului pentru islamism; pr. Miguel Angel Ayuso Guixot, preşedintele Institutului Pontifical pentru Studii Arabe şi Islamice; şi pr. Christian Troll, profesor de studii islamice la Universitatea Gregoriană Pontificală.

Într-o declaraţie comună semnată de Cardinalul Tauran şi profesorul Murad, cele două delegaţii anunţă crearea unui forum catolico-musulman care va promova întâlniri anuale, ce se vor desfăşura alternativ în Roma şi în alte oraşe. Prima întâlnire va avea loc în capitala italiană, între 4 şi 6 noiembrie 2008. Douăzeci şi patru de personalităţi religioase şi intelectuale ale fiecărei religii vor participa la eveniment. Tema va fi “Iubirea lui Dumnezeu, iubirea aproapelui”, împărţită în două subteme: în prima zi “fundamente teologice şi spirituale”; în a doua, “demnitatea umană şi respectul reciproc”. În a treia zi seminarul se va încheia cu o sesiune publică. Participanţii vor fi primiţi de Papa Benedict al XVI-lea.

Dar forumul reprezintă doar un capitol din agenda discuţiilor dintre Biserica Catolică şi islamism. În zilele de 25 şi 26 februarie a.c., de exemplu, Cardinalul Tauran s-a aflat în Cairo pentru o întâlnire a comitetului mixt de dialog dintre Sfântul Scaun şi al-Azhar, o instituţie teologică de referinţă pentru islamiştii sunniţi. Întâlniri de acest fel au loc anual, de un deceniu, în ultima săptămână din februarie. Anul viitor întâlnirea va fi la Roma. În februarie tema a fost “Credinţa în Dumnezeu şi iubirea aproapelui ca temelii ale dialogului interreligios”. Declaraţia finală a întâlnirii – semnată de Cardinalul Tauran şi de şeicul Abd al-Fattah Muhammad Alaam, preşedintele comitetului permanent al al-Azhar pentru dialogul cu religiile monoteiste – repetă principiul “respectării persoanei umane, indiferent de rasă, religie şi idei” şi exprimă speranţa unei întăriri a “respectului pentru religii, credinţe, simboluri religioase, cărţi sfinte şi orice altceva este considerat sacru”. Dar grupul nu s-a limitat la reafirmarea de principii. În timpul întâlnirii, când reprezentanţii musulmani au insistat asupra faptului că, în concordanţă cu Coranul, nu există forţări în probleme ce ţin de sfera religioasă, Cardinalul Tauran a subliniat faptul că cu toate acestea există ţări în care principiul în cauză nu este aplicat, creştinii neavând nici măcar posibilitatea de a avea o biserică unde să îşi desfăşoare cultul. Partea musulmană a recunoscut aici o problemă reală ce trebuie rezolvată.

Un pas important a fost realizat la Doha, în Qatar, la 16 martie, cu inaugurarea primei biserici catolice. Mii de persoane au participat la slujbă, majoritatea imigranţi, în special din India şi Filipine. Liturghia a fost celebrată în engleză, dar cu rugăciuni recitate şi în arabă, urdu, hindi, tagalog, spaniolă şi franceză. În 2002, guvernul din Qatar a stabilit relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun, iar trei ani mai târziu emirul Hamad bin Khalifa Al Thani a oferit Bisericii Catolice un teren pentru construirea bisericii. Emirul a promis că va facilita construirea de lăcaşe de cult şi pentru anglicani, copţi, ortodocşi şi hinduşi. Consacrarea a fost prezidată de Cardinalul Ivan Dias, prefectul Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor. Nunţiul papal din Kuweit, Bahrain, Yemen şi Qatar, Mons. Paul Mounged el-Hachem, prezent la sfinţire, şi-a exprimat speranţa că Arabia Saudită şi Oman vor urma exemplul, stabilind relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun iar mai apoi permiţând construcţia de biserici.

Un alt semn încurajator a venit dinspre Azerbaijan, unde Cardinalul Tarcisio Bertone s-a aflat în vizită între 7 şi 9 martie. Aproape întreaga populaţie de aici este musulmană şiită. Sunt aproximativ 400 de catolici, aproape toţi în Baku, capitala ţării de la Marea Caspică. Într-un interviu pentru “L’Osservatore Romano” Cardinalul secretar de stat a declarat la întoarcere că în această ţară există o “toleranţă pozitivă ce ajută celelalte religii să se exprime, chiar şi public”. Mai mult, a considerat că Azerbaijanul reprezintă “un model” de convieţuire paşnică. O dovedeşte printre altele, a spus el, stima faţă de Biserica Catolică şi Papă exprimată public de liderul musulman din această ţară, şeicul ul-Islam Allah Shukur Pasha Zade.

autor: Sandro Magister
traducător: Radu Capan
sursa: © http://www.chiesa

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

3 thoughts on “Dialogul cu musulmanii: intre tragedie si speranta”

  1. Ma bucur sa aud de asta de mai jos…Intr-adevar, a fost dragut din partea musulmanilor sa recunoasca “the obvious.” Ma bucur ca sunt discutii (intotdeauna am fost de acord cu discutile) si sper sa ajute fratilor nostri de pretutindeni. AMIN!

    “În timpul întâlnirii, când reprezentanţii musulmani au insistat asupra faptului că, în concordanţă cu Coranul, nu există forţări în probleme ce ţin de sfera religioasă, Cardinalul Tauran a subliniat faptul că cu toate acestea există ţări în care principiul în cauză nu este aplicat, creştinii neavând nici măcar posibilitatea de a avea o biserică unde să îşi desfăşoare cultul. Partea musulmană a recunoscut aici o problemă reală ce trebuie rezolvată.”

    Like

  2. Cum ramane cu adevarul?
    Sau acest adevar este dincolo de noi?
    Va imaginati un dialog interconfesional intre Ilie si preotii lui Baal sau intre Pavel si preotii Dianei din Efes?
    Gasesc monstruos ceea ce se intampla insa modul in care tratati Dv. chestiunea este incalificabil!

    Like

  3. Stimate domn,
    Adevarul este o persoana, nu un concept. Si aceasta Persoana, Isus Cristos, s-a purtat aspru mai degraba cu fariseiii intolearanti, decit cu cei de alte credinte.
    Cum credeti ca ar trata el cu aerul dvs atotsuficient. Nu uitati ca drumul spre iad este pavat cu intentii bune.
    Si inca ceva, poate ne aratati care sunt roadele abordarii dvs in vestirea Evangheliei in lumea musulmana. Daca rezultatele se reduc la multa spuma, poate va ginditi la cave mai serios si cind aveti rezultate, mai vorbim.
    Danut

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s