Evanghelicii intre liberalism şi fundamentalism – III

lamb_goat.jpg

Fundamentalismul şi noii evanghelici – o comparaţie

Dacă este să revenim la istoria generală a tradiţiei evanghelice, trebuie să remarcăm că începutul anilor patruzeci este de fapt momentul în care a apărut necesitatea reconsiderării angajării sociale a evanghelicilor. Piatra de temelie a noii mişcări, denumită la început „neoevanghelică”, şi apoi simplu „evanghelică”, a fost pusă de publicarea în 1947 a lucrării lui Carl Henry The Uneasy Conscience of Modern Fundamentalism. Deşi, aşa cum observă John Stott, lucrarea nu face încă distincţie între spiritul fundamentalist şi cel evanghelic, ea critică cu severitate retragerea creştinilor conservatori de pe scena socială, subliniind implicaţiile dezastruoase ale acestei strategii defetiste. Aşa cum afirmă Carl Henry, ca urmare a acestei abordări, „creştinismul evanghelic a devenit din ce în ce mai nearticulat cu privire la componenta socială a Evangheliei”. [12]

Încetul cu încetul, pe măsură ce fundamentaliştii s-au adâncit în extremismul lor, noii evanghelici conduşi de Carl Henry, Billy Graham şi Harold Ockenga in Statele Unite şi de John Stott în Marea Britanie, au repudiat eticheta fundamentalistă şi şi-au definit o nouă identitate.

John Stott defineşte în felul următor specificitatea noului spirit evanghelic, în contrast cu spiritul fundamentalismului: [13]

Criteriu

Fundamentalism

Noul spirit evanghelic

1. Gândirea umană
  • Antiintelectualism
  • Obscurantism
  • Neîncredere funciară în academism şi în ştiinţă
  • Orice adevăr este adevărul lui Dumnezeu
  • Raţiunea umană este un aspect vital al chipului lui Dumnezeu în om
2. Natura Bibliei
  • Literalism excesiv
  • Lipsă de consecvenţă
  • Tot ceea ce afirmă Biblia este adevărat.
  • Totuşi, unele dintre afirmaţiile Bibliei trebuie interpretate în mod figurat sau poetic.
3. Inspiraţia Bibliei
  • Biblia ca şi „dictată de Dumnezeu”
  • Docetism bibliologic – neglijarea dimensiunii umane a Bibliei
  • Natura duală, divino-umană a Bibliei – autorul divin, Duhul Sfânt, a vorbit prin autorii umani, în aşa fel încât aceştia şi-au păstrat identitatea, dar fără fi limitaţi de păcat
4. Interpretarea Bibliei
  • Aplicarea directă a textului, ca şi când acesta ar fi fost scris lor, în mod expres
  • Transpoziţie culturală – identificarea mesajului esenţial al textului, detaşarea mesajului de contextul cultural iniţial şi recontextualizarea lui
5. Mişcarea ecumenică
  • Respingere necritică şi vehementă
  • Angajare critică – acceptarea idealului biblic al unităţii creştine, şi respingerea compromisului dogmatic ca bază a unităţii
6. Biserica
  • Eclesiologie separatistă, bazată pe impunerea acordului strict asupra celor mai mici detalii
  • Echilibru între disciplină şi toleranţă
  • Puritatea doctrinală şi etică a bisericii este importantă, dar idealul nu poate fi atins în lumea noastră
7. Lumea
  • Inconsecvenţă – asimilarea necritică a unora dintre valorile lumii şi respingerea vehementă a altora
  • Creştinii sunt chemaţi să fie sare şi lumină în lume
  • Frica de contaminare nu este o pricină legitimă de izolare
8. Chestiuni rasiale
  • Mitul supremaţiei rasei albe
  • Promovarea segregării rasiale, chiar şi în biserică
  • Căinţa pentru rasismul practicat în trecut de biserică
  • Practicarea egalităţii rasiale
9. Misiunea creştină
  • Reducerea misiunii la evanghelizare, i.e. proclamare
  • Afirmarea priorităţii evanghelizării, alături de angajarea solidă în societate, ca parte intrinsecă a misiunii creştine
10. Speranţa creştină
  • Dogmatism escatologic – obsesia scenariilor escatologice
  • Sionism creştin
  • Aşteptarea ardentă a celei de a doua veniri a lui Cristos – personală, vizibilă, în slavă, triumfătoare
  • Atitudine agnostică cu privire la detaliile escatologice, asupra cărora creştinii biblici au avut mereu păreri diferite

Note:

[12]. Carl Henry, The Uneasy Conscience of Modern Fundamentalism, Eerdmans, Grand Rapids, 1947, 26.

[13]. Stott, Evangelical Truth, 21-24.

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

10 thoughts on “Evanghelicii intre liberalism şi fundamentalism – III”

  1. Sunt incantat de acest articol! 🙂

    Va recomand ultima aparitie a lui John Stott, `The Living Church`, care este o contribuite cruciala fata de subiectul discutat.

    Cu stima si respect, Cosmin

    Like

  2. Draga Danut

    Am calatorit azi de la Los Angeles la Sacramento impreuna cu doi doctori in teologie si cu un absolvent de Master de la John MacArthur. Da-mi voie sa-ti spun ca tabelul de mai sus reprezinta un fals grosolan cand este confruntat cu realitatea maselor mari de crestini.
    ________________

    Daniel,
    Vad ca esti tare suparat de data asta. Voi incerca sa nu raspund ‘cu aceeasi moneda’, asa cum n-am facut-o atunci cind m-ai apostrofat public pentru scrisoarea mea deschisa adresata lui Paul. As fi apreciat sa mi-o fi trimis mai intii mie, inainte de a face publica. Dar sa trecem peste asta, ca a trecut, slava Domnului.

    In ce ma priveste, sunt gata oricind sa optez pentru Stott in defavoatrea lui McArthur, dar, recunosc, sunt subiectiv, caci pe Stott il stiu nu numai din reputatia lui, ci si in persoana (cindva sper sa povestesc despre asta).

    Oricum, ceea ce contine acel tabel nu este doar opinia lui Stott, ci reprezinta consensul celor mai competenti istorici evanghelici ai bisericii. Iti citez doar pe trei dintre ei: George Marsden (de exemplu, Understanding Fundamentalism and Evangelicalism, Eerdmans, Grand Rapids, 1991); David Bebbington (de exemplu, Evangelicalism in Modern Britain: A History from the 1730s to the 1980s, Unwin Hyman, London, 1989): Mark Noll (de exemplu, American Evangelical Christianity. An Introduction, Blackwell, Oxford, 2001)

    ______________

    Distinctiile acestea si categorisirile acestea sunt rezultatul unor “varfuri” academice care-si pierd vremea crezandu-se buricul pamantului in teologia moderna.

    Exista o viata academica total rupta de realitatea vietii cotidiene. Cei care scriu si-si publica cartile ajung sa fie robi ai acestor carti, construind o lume ideala iluzorie. Necazul lor este ca noi, cei care traim realitatea, nu ne putem ridica niciodata la nivelul cartilor lor si fug de noi, refugiindu-se in, ai ghicit, scrierea unor alte carti.

    Exista un crestinism academic idolatru, care foloseste terminologii inventate prin pervertirea unor termeni nevinovati.

    Sutele de mii de crestini din bisericile de la “oras” habar n-au de ce este scris in tabelul “foarte elocvent” expus mai sus. Observa ca n-am spus nimic de milioanele de crestini de la “tara”, care-si traiesc viata prin ferme si printre animale.

    Printre doctoranzii de la Institutele teologice exista o zicala: “Unele teze de doctorat sunt doar stramutarea unor oase uscate dintr-un cimitir in altul”. Ma tem ca discutiile academice care au dus la distinctiile clare dintre fundamentalisti si evanghelici sunt valabile doar pentru o minoritate de “varfuri” ca Billy Graham sau John Stott. Ele n-au insa nici o relevanta pentru sora Spirescu sau pentru fratele Stoian de la noi. Cred ca “tara arde si baba se piaptana”. Ma inspaimant de definitiile caricaturale date fundamentalistilor in tabelul de mai sus. Cu asemenea lucrari “crestine”, n-avem nevoie de dusmani din afara bisericii care sa ne atace. Oare vocatia “academiei crestine” este … sinuciderea.
    ___________

    Daniel, te pretuiesc prea mult ca sa raspund asa cum se cuvine acestei insailari incoerente de cuvinte. Cred ca ai fost intr-o pasa proasta si neinspirata cind ai scris cele de mai sus.

    Desi este adevarat ca exista o teologie academica iresponsabila, n-am auzit pina acum nici o persoana responsabila care sa-l acuze pe Stoll de iresponsabilitate.

    Cred ca textul tau pe care tocmai l-am publicat pe blog este mult mai decent decit ceea ce ai scris mai sus.

    Cu sincera pretuire prieteneasca,

    Danut

    Like

  3. Danut,
    Salut postarea acestei serii despre evanghelici pe care o apreciez mult şi o condider extrem de necesară în contextul frământărilor de definire a evanghelicalismului românesc prin care mulţi au început să-şi pună legitima întrebare “cine suntem noi?”. Tabelul acesta comparativ, alcătuit de Stott intră în categoria aceea: “un tabel face mai mult ca 1000 de articole!” 🙂

    Like

  4. Poftim, domnule Manastireanu, exemplu de fundamentalism, intr-un comentariu de mai sus! Cata intelegere…cata dragoste exploziva fata de mediul academic! Vai, sa le ardem cartile celor care n-au ce face decat sa submineze crestinismul din interior, sa sfasiem lumea paralela a idolatrilor academici! Nu ne mai dati tabele, ca ni se subrezeste credinta!

    Like

  5. Prometheus:
    Nu stiu cit il cunoasteti dvs. pe Dl. Branzei. Fiti insa sigur ca e mare prieten cu cartile. Din partea lui, nu-i pericol sa arda prea multe.
    In ce priveste raportul viata (mai ales crestina) si reflectarea ei in carti/studii, cred ca e unul complex, iar uneori destul de contradictoriu. La fel ca si raportul doctrina-viatsa. Cunosc cesationisti care atunci cind li s-a imbolnavit copilul n-au mai tsinut la doctrina… I-am simpatizat si nu i-am crititcat. As fi facut la fel.

    Like

  6. ce este totusi rau cu tabelul acesta — cu tot respectul pentru J. Stott, tabelul este intentionat partinitor in limbajul descriptiv folosit. Sau poate ca e doar scos din context. Sa zicem ca cineva care nu are nimic de a face cu subiectul isi arunca ochii peste tabel: va trage pesemne concluzia ca oricare ar fi conceptul reprezentat de coloana stanga e total deplasat, iar oricare ar fi lucrul reprezentat de coloana din dreapta este ceva echilibrat. Ni se sugereaza astfel ca coloana din dreapta este ceva de dorit.

    Nu sunt partizan cu fundamentalistii, dar chiar si o citire a intrarilor din wikipedia pe tema asta pare mai utila:

    http://en.wikipedia.org/wiki/Fundamentalist_Christianity

    si

    http://en.wikipedia.org/wiki/Fundamentalist-Modernist_Controversy

    —————-
    AM LASAT ACESTE TRIMITERI PENTRU CA FIECARE SA POATE JUDECA SUNGUR CE ANUME II ESTE DE FOLOS SAU NU.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s