Evanghelicii intre liberalism şi fundamentalism – II

fundamentalism.jpg

Ce este fundamentalismul?

O formă distinctă de reacţie la raţionalismul iluminist manifestat în spaţiul creştin a fost fundamentalismul. [7] Termenul, devenit astăzi peiorativ, are „o origine foarte respectabilă”, afirmă John Stott. [8] El desemna iniţial „o coaliţie largă a protestanţilor evanghelici care au acţionat în manieră militantă împotriva teologiei moderniste (adică liberale) precum şi împotriva unor manifestări de secularizare a culturii moderne”. Fundamentalistul tipic poate fi descris ca fiind un „evanghelic anti-modernist militant… care împărtăşeşte o părere înaltă despre Scriptură şi despre afirmaţiile ei fundamentale”. [9]

Bazele teoretice ale fundamentalismului au fost puse de o serie de douăsprezece publicaţii numite The Fundamentals [Fundamentele], distribuite gratuit, în milioane de exemplare de către fraţii Lyman şi Milton Stewart, între anii 1909 şi 1915. Fiecare dintre aceste lucrări cuprindea un număr de texte scrise de autori evanghelici importanţi, cum ar fi R. A. Torrey, B. B. Warfield, James Orr, Campbell Morgan şi J. C. Ryle, în apărarea adevărurilor evanghelice de bază: autoritatea Scripturii, dumnezeirea lui Cristos, ispăşirea răscumpărătoare, învierea lui Cristos şi a doua lui venire, legitimitatea evanghelizării şi a misiunii etc.

Pornind pe această direcţie, fundamentaliştii, în special în Statele Unite, au găsit mulţi aliaţi în lupta pentru apărarea învăţăturilor de bază ale creştinismului. Militantismul lor, chiar dacă se manifesta adesea în forme exagerate şi agresive, era o formă de implicare socială, având ca obiectiv readucerea societăţii americane la o atitudine de fidelitate faţă de principiile creştine pe care fusese construită ea iniţial. Acest militantism a degenerat însă rapid, devenind adesea fanatic. Putem afirma că în mare măsură deprecierea rapidă a conceptului de fundamentalism în conştientul colectiv a fost determinată tocmai de radicalizarea mişcării. Desigur, nu trebuie să neglijăm nici influenţa masivă a mass-mediei, al cărei spirit secularist era în permanenţă agasat de manifestările stridente ale fundamentaliştilor. Astfel, imaginea curentă oferită de presa vremii era aceea a alegerii între liberalism (perceput ca fiind prin definiţie „luminat”) şi fundamentalism (privit în mod evident ca „obscurantist”). Din păcate, o serie de înfrângeri larg mediatizate, cum ar fi procesul Scopes (1925), împotriva predării evoluţionismului în şcoală, şi, mult mai târziu, procesul Roe vs. Wade, al cărui rezultat a fost liberalizarea avorturilor, au dus la retragerea treptată a fundamentaliştilor de pe scena socială, rămasă astfel la discreţia absolută a tendinţelor de secularizare prezente în societate.

Unul dintre aspectele gândirii fundamentaliste care este neglijat adesea în analizele de specialitate se referă la faptul că fiind practic o reacţie, fundamentalismul a rămas în mod esenţial în spaţiul iluminismului şi, în mod paradoxal, a încercat să lupte împotriva secularizării iluministe cu armele raţionalismului iluminist. Astfel, în ciuda intenţiilor lăudabile de salvgardare a bazelor creştinismului istoric în faţa asaltului iluminist, fundamentalismul nu este altceva decât o altă faţă a raţionalismului. Nu este de mirare deci că el a eşuat în mod lamentabil în încercarea de a contracara liberalismul. În acelaşi timp, trebuie să subliniem că blocarea lui crispată în acest spaţiu ideologic îl face absolut ineficient în faţa provocărilor post-moderne actuale, care, deşi nu s-au îndepărtat încă în mod fundamental de raţionalism, proclamă în mod vehement moartea acestuia. În acest punct este corect să ne întrebăm dacă nu cumva aceasta era singura modalitate prin care creştinii conservatori se puteau opune asaltului secularizării. Deşi în finalul lucrării vom reveni cu sugestii mai substanţiale pentru formularea unei teologii evanghelice angajate cultural, trebuie să spunem în acest punct că raţionalismul, nu numai că nu este cea mai bună armă de luptă împotriva secularismului, ci este de fapt incompatibil cu înţelegerea creştină a realităţii.

O altă rădăcină istorică a fundamentalismului, care de fapt a influenţat în mare măsură retragerea sa de pe scena socială, a fost mişcarea profetică premilenist-dispensaţionalistă. Literalismul extrem (dar şi selectiv) al dispensaţionaliştilor, spiritul apocaliptic al acestei mişcări, dar mai ales separatismul extrem promovat de aceasta şi-a pus în mod decisiv amprenta asupra identităţii actuale a fundamentalismului. Acest sistem teologic relativ recent, susţine în esenţă că Dumnezeu se raportează la omenire conform regulilor specifice ale unor perioade de timp bine definite, numite dispensaţii (de obicei şapte), „în fiecare dintre ele Dumnezeu revelând un anume scop de îndeplinit, faţă de care oamenii răspund prin credinţă sau necredinţă” [10] Dispensaţionaliştii operează cu o hermeneutică literalistă şi pun un accent disproporţionat de mare pe escatologie în raport cu celelalte doctrine creştine. Ei sunt fascinaţi de scenariile escatologice, deşi arareori cad de acord asupra detaliilor. În general, sunt cei mai ardenţi promotori ai aşa-numitului „sionism creştin”, caracterizat prin justificarea necritică a acţiunilor statului secular evreu, şi ignorarea voită a nedreptăţilor făcute creştinilor palestinieni. Teologia dispensaţionalistă îşi are originea în învăţăturile teologului britanic J. N. Darby (1800-1882), fondatorul mişcării creştinilor după Evanghelie (eng. Brethren), care au fost promovate în spaţiul anglo-saxon de notele de subsol ale Bibliei Scofield. [11] În prezent, cel mai important promotor al dispensaţionalismului este Seminarul Teologic de la Dallas. În România, dispensaţionaliştii sunt majoritari între evanghelici, adunând în rândul lor cea mai mare parte a penticostalilor şi a creştinilor după Evanghelie, dar şi o minoritate baptistă, influenţată îndeosebi de teologia organizaţiei BEE (Bible Education by Extention), care s-a ocupat în anii optzeci de formarea liderilor evanghelici laici şi continuă să o facă şi astăzi, chiar dacă la o scară relativ mai redusă.

Note:

[7]. Termenul îşi are originea în denumirea dată în 1920 de editorul american C. L. Laws partidei antimoderniste din Convenţia Baptistă de nord.

[8]. Stott, Evangelical Truth, 19.

[9]. G. M. Marsden, „Fundamentalism” în S. B. Ferguson & D. F. Wright (ed.), New Dictionary of Theology, IVP, Leicester, 1988, 266-267.

[10]. H. H. Rowdon, „Dispensational Theology”, în S. B. Ferguson & D. F. Wright (eds.), New Dictionary of Theology, IVP, Leicester, 1988, 200-201.

[11]. Prima ediţie a fost publicată în 1909 de congregaţionalistul american Cyrus I. Scofield.

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

25 thoughts on “Evanghelicii intre liberalism şi fundamentalism – II”

  1. Salut prezentarea fundamentalismului. Recrudescenta fundamentalismului islamic si atacurile presei imptriva fundamentalismului crestin (FC) au dus la o conceptie gresita in mintea oamenilor care le pun pe picior de egalitate. In nici-un caz nu se pot compara: FC traieste si propaga dragostea Domnului Hristos. Chiar daca are excese mai ales in aplicarea doctrinei separarii -care lipseste din prezentare-, el nu este de loc violent. Am intilnit biserici fundamentaliste care fac o lucrare crestina deosebita, misionari FC excelenti. AU scoli bune in America. Au pastori si autori respectati precum John McArthur si au curaj sa marturiseasca ce cred spre deosebire de alti lideri crestini respectabili care ignora subiecte ce i-ar pune in conflict cu media. (De ex. Univ. Bob Jones a preferat sa piarda accesul la fonduri guvernamentale decit sa renunte la convingerile FC. Spre deosebire de aceasta, alte universitati crestine au ales -din pacate- sa-si dilueze unele convingeri pt a nu pierde fondurile). Desi, putin cam prea critic si in anumite aspecte caricatural -poate si din cauza dimensiunii redse-, cred ca articolul de mai sus este salutar. Iar FC ar trebui sa renunte la termenul fundamentalism, desi ma tem ca e prea tirziu…
    ______________

    Multumesc pentru aprecieri. Nu le iau nicicum ca pe ceva de apucat. Multumesc si pentru suf=gestii. Textul este, intr-adevar, de mici dimensiuni si nu puteam spune prea mult. Voi reveni insa asupra subioectului in cadrul proiectului Omul evanghelic.

    Danut

    Like

  2. Orice miscare fundamentalista este daunatoare si neavenita spatiului civilizat. Condamn ferm unele conceptii ale fundamentalismului crestin, precum rasismul. Condamn veninul improscat de Bob Jones asupra unor oameni precum Billy Graham.
    Orice apreciere sau asociere cu fundamentalismul, fie el si crestin, reprezinta o instigare la intoleranta si violenta.
    ________________

    Asta inclin sa cred si eu. De aceea folosesc intotdeauna cuvintul cu o conotatie negativa. Trebuie sa recunoastem insa ca termenul are o “cariera” semantica complexa si tocmai aceasta am incercat sa arat, pe scurt, in textul meu. Sper ca alte aspecte vor deveni mai clare in celelalte doua parti ale acestui text.
    Danut

    Like

  3. Includeti apologetica in cadrul crestinismului rationalist? Includeti eforturile creationiste intre manifestarile fundamentaliste ultra-literale?

    In ultimii ani mi-am inteles si primit vocatia in acest domeniu al apararii si prezentarii credintei crestine din perspectiva apologetica (ba mai mult, consider important de aparat istoricitatea naratiunii creatiei din motive pe care o sa le expun la momentul potrivit). Dar asta nu inseamna ca umblu cu obloanele celor care m-au influentat sau de la care mi se trage boala (cum ar fi ‘fundamentalistul’ Morris). Dimpotriva, incerc sa inteleg si sa gandesc ce inseamna sa faci apologetica in lumea postmoderna, ca nu doresc sa vorbesc in vant avand in minte ascultatori/cititori rationalisti pe cand pe strada sunt post-moderni.

    De asta mai citesc si teologie contemporana, si mai citesc si reviste cum ar fi National Geographic sau de cultura, ca sa simt pulsul oamenilor si al vremii.

    Si mai citesc cu interes si anumite bloguri cum ar fi asta ca sa vanez indicii despre cum sa imi directionez vocatia.

    In acest context vin intrebarile mele.

    Like

  4. În niciun caz nu includ apologetica sau creaţionismul între formele de raţionalism creştin, deşi ele pot fi şi chiar sunt abordate de unii în manieră raţionalistă.

    Cred că modul (preponderent raţionalist) în care se face apologetică în mediul evanghelic, mai ales în Statele Unite, este desuet şi ineficient. Nu cred că sunt mulţi oameni care să fi ajuns la credinţă atunci când sunt “bătuţi” cu argumente raţionaliste, de o agresivitate uneori strigătoare la cer.

    Dialogul iubirii a fost întotdeauna cea mai eficientă abordare în mărturia creştină, inclusiv sau mai ales printre postmoderni.

    Dănuţ

    Like

  5. Preometuesz:
    Nu spuneti asta: “Orice apreciere sau asociere cu fundamentalismul, fie el si crestin, reprezinta o instigare la intoleranta si violenta”. In primul rind articolul lui D. Manastireanu nu este scris cu tonul acesta! (chiar daca in comentariu el va da dreptate). Nici chiar Bob Jones primul n-a instigat la violenta!!! Fundamentalistii au impins doctina separarii biblice prea departe refuzind colaborarea cu oricine: catolicii in cazul evanghelizarilor -asa cum a facut B. Graham, etc.!!!! Exista fundamentalisti absolut decenti- precum John Mac Arthur… Personal, sunt un mare admirator al omului si evanghelistului B. Graham. El nu este totusi fara greseala… Din resect pt ceea ce a facut dinsul, nu-i pomenesc greselile (nu chiar neglijabile). Cred, deci ca exagerati… Am cunoscut misonari fundamentalisti arestati in Rusia, Bulgaria pt Biblii, care au venit apoi in Romania in conditii grele. Fundamentalisti dar cu dragoste de Domnul…Am beneficiat de sponsorizari din partea unor fundamentalisti din Indiana (fara sa emita nici-o pretentie!!!!!! -va pot da exemple si nume). De-aceea n-aveti dreptate cind spuneti : “Orice apreciere sau asociere cu fundamentalismul, fie el si crestin, reprezinta o instigare la intoleranta si violenta”!!!! Daca-am fost violent si intolerant am fost din vina mea!!!! Nu va suparati!

    Like

  6. Si eu aplaud inceperea discutilor despre fundamentalisti. Dar – am niste probleme cu ceea ce scrii.

    1) Poti sa ne explici mai in detaliu ce vrei sa spui mai jos (mai ales prima propozitie)??

    Acest militantism a degenerat însă rapid, devenind adesea fanatic. Putem afirma că în mare măsură deprecierea rapidă a conceptului de fundamentalism în conştientul colectiv a fost determinată tocmai de radicalizarea mişcării.
    ____________________

    Ma refer aici, Cristi, la agresivitatea, din fericire, cel mai adesea doar verbala, cu care fundamentalistii isi apara opiniile. Uneori insa, stii bine, s-a folosit si violenta fizica, de exemplu la punerea de bombe la clinici care faceau avorturi. Si eu cred ca avortul este o crima. Dar lupti impotriva unei crime comitind o alta. Si in plus, daca iubesti viata, te intereseaza nu numai nasterea acelui copil, ci si conditiile de viata in care acesta va trai. Acestea sunt insa chestiuni prea sofisticate pentru cei mai multi fundamentalisti, care, de obicei, au idei putine dar fixe 🙂
    ____________________

    2) Poate poti sa explici mai bine si asta:

    Nu este de mirare deci că el a eşuat în mod lamentabil în încercarea de a contracara liberalismul.

    Eu nu cred ca fundamentalismul a esuat lamentabil. Multi (majoritatea?) dintre crestinii evanghelici care combat astazi liberalismul si sunt oameni de baza in miscarea evanghelica vin TOCMAI dintr-un mediu FUNDAMENTALIST. Deci – se poate argumenta ca EU PRODUS CEVA, chiar daca acest ceva a dus la schimbare etc.
    ____________________

    Daca citesti textul meu in ansamblu, vei intelege ca desi fundamentalismul imi repugna, ii recunosc anumite merite, mai ales la incepututile lui. Din pacate, aceasta miscare a refuzat sa ia in considerare schimbarea realitatii. Ma te insa ca aceasta slabiciune este intrinseca filosofiei de viata promovata de fundamentalism.
    Ai dreptate cind spui ca multi dintre liderii evanghelici, dintre cei mai straluciti sau mai modesti, au inceput ca fundamentalisti. Aceasta este si istoria vetiii mele. Poate tocmai de aceea sunt atit de aspru in judecarea acestei miscari, caci am cunoscut-o dinlauntru. La fel si cu dispensationalismul. Dar asta este o alta discutie.
    Acesta nu este insa meritul fundamentalismului, ci al noilor evanghelici, care au reusit sa ‘salveze’ niste oameni sinceri, care altfel ar fi sfirsit in cinism sau in liberalism, din scirba fata de felul in care fundamentalismul incearca sa deformeze realitatea dupa propriile calapoade.

    Danut

    Like

  7. Desigur, si domnul Filipas are dreptul la o opinie, inclusiv, asa cum ne-a obisnuit, la una… fundamentalista. Atita vreme cit se opreste la argumente ideologice, este in regula. Daca trece insa la bombe, nu ne mai jucam 🙂

    Pe de alta parte, pentru un fundamentalist sadea, orice alta pozitie este egala cu zero. Altfel n-ar mai fi fundamentalist, nu-i asa.

    Si inca ceva, domnule ‘blog ideologic’. De dragul argumentului, am lasat de data aceasta link-ul catre blogul dvs. Va rog totusi sa fiti decent si sa nu va mai faceti publicitate aici. Multumesc de intelegere.

    Danut

    Like

  8. As vrea un argument (unul) singur ca cei au pus bombe au fost crestini Evanghelici fundamentalisti… or fi fost descreierati fundamentalisti -dar n-am auzit sa fi apartinut unei biserici crestine evanghelice fundamentaliste!!!! Nu pretind ca am urmarit toate incidentele de acest gen, dar n-am auzit ca cineva sa fi fost identificat ca student de-al lui Bob Jones sau cam asa ceva, ori membru al unei biserici cunoscute!!!!. CONFUZAREA termenului GENERAL fundamentalist cu o miscare clar definita ca tinind de fundamentalismul evanghelic este, cred eu, grava!!! Asa cum ati spus, ei isi detaliaza convingerile pina la lucruri mici: in nici un caz, nu justifica bombardarea nimanui (recte clinici)!!!!
    ______________

    Daca ar fi asa, as fi primul care sa se bucure. Macar de atit.
    Cit priveste demonizarea oponentilor si violenta de limbaj impotriva celor care gindesc altfel decit ei, cred ca imi veti da dreptate ca este parte integranta si caracteristica a acestei miscari, care, asa cum spuneam, a avut si partile ei bune, mai ales la inceput si, nu contest, are si astazi oameni absolut sinceri in cadrul ei. Sincer inselati, cred eu, dar asta este parerea mea si s-ar putea, foarte bine, ca eu sa fiu cel care se inseala.

    Danut

    Like

  9. Este vorba despre Limba Română corectă. Antonimul de la fundamentalism nu este liberalismul, ci nihilismul. A fost propoziţie sintetică, nu “opinie”.
    Titus Filipas
    __________

    Aparentele inseala, domnule Filipas. Probabil tocmai pe aceasta ati mizat. Ar fi insa naiv sa ne lasam pacaliti de ele.
    Danut

    Like

  10. D-le Manastireanu: Violenta de limbaj -desi nu ne este straina nici noua celor ce scriem pe bloguri- cred ca ii caracterizeaza. Dar, ierati-ma, e NECRESTINESTE ce ati facut: dupa ce i-ati prezentat academic (am salutat initiativa dvs.) ati lansat acuzatia ca pun bombe! Creiati astfel celor ce-i cunosc doar din ziare, impresia ca oamenii acestia sunt monstri si pot fi comparati linistit cu fundamentalistii islamici!!! Nici dvs si nici Stott n-ati scris in articole ca ei sunt violenti!!!! Ma refer la o miscare bine definita -fundamentalismul evanghelic…. Sunt de-acord cu dvs. ca desi sinceri, ei se-nseala in multe privinte -nu sunt fundamentalist-. Ironia soartei face ca unul dintre cei mai uriti de presa sa devina vicepremier irlandez, Ian Pailey… Sunt convins ca despre el stiti mai multe ca mine.

    Like

  11. Poveste cu bombele a fost un simplu exemplu si in nici un caz nu unul care sa caracterizeze intreaga miscare. Daca am lasat aceasta impresie prin ceea ce am scris, imi cer sincer iertare. Nu aceasta a fost intentia exemplului. Uneori la extreme se poate observa mai bine natura problematica a unei anume ideologii.

    Violenta, sub toate aspectele ei este un apanaj al fanatismului. Iar cel religios este cel mai periculos dintre ele – uitati-va pe bloguri, daca nu credeti, tocmai pentru ca acesti oameni cred ca ei comit acele violente “in numle Domnului” prin aceasta anulind orice demers al constiintei.
    Daca violenta in Islam este, cred eu, desi pot sa ma insel, intrinseca sistemului, ea nu are nimic de-a face cu invatatura lui Cristos. Tocmai de aceea este ea mai hidoasa in crestinism.

    In ce-l priveste pe Paisley, am fost adesea de-a dreptul oripilat de ura lui viscerala si necrestina fara de catolici. Dar iata ca Dumnezeu mai face minuni. Slava lui, caci ani de zile m-am rugat pentru pacea in Irlanda de nord. Si merita sa o facem mai departe, caci, asa cum am vazut anul trecut in vizita acolo, tensiunile si suspiciunile reciproce sunt inca enorme. Sper sa scriu curind cite ceva despre asta.

    Multumesc pentru acest dialog substantial.

    Danut

    Like

  12. D-le Manastireanu;
    Va multumesc si eu pt atentie si va cred n-ati avut intentii rele -desi a iesit macar confuz.
    De-acord cu dvs. in urmatoarele: “Daca violenta in Islam este, cred eu, desi pot sa ma insel, intrinseca sistemului, ea nu are nimic de-a face cu invatatura lui Cristos. Tocmai de aceea este ea mai hidoasa in crestinism.”
    “Politica” mea este ca in aceasta lume cind suntem atacati din toate partile, sa ne manifestam loialitatea mai des cu fratii de credintsa. Ciudat, intransigentsa ii caracterizeaza pina si pe crestinii liberali (NU va fac teolog liberal) cind e vorba de cei radicali! Cam ciudat! SUnt mai degraba ingaduitori cu necrestinii… ma rog, fiecare cu politica lui! Dumnezeu sa va aiba in paza Sa!
    ___________

    Cred ca afirmatia ca violenta este intrinseca islamului numai ‘ingaduitoare’ nu este.
    In ce priveste ‘loialitatea fata de frati’, cu care sunt absolut de acord, ea nu poate merge impotriva adevarului si a evidentelor. Atflet ridsca sa devina spirit partizan.
    Ca sa nu mai vorbim de faptul daca nu criticam noi raul din mijlocul nostru, cine o va face. Islamul? Doamne fereste. Curatenia in propria ‘batatura’, asta este ‘politica mea’.

    Danut

    Like

  13. In mod fundamental, orice crestin este un fundamentalist, chiar si Danut, pe care-l cunosc destul de bine. Exista o “temelie” de crezuri crestine pe care zidim. Biserica adevarata nu poate exista fara aceasta temelie. Altfel am “pluti incoace si incolo, purtati de orice fel de vant de invatatura”.

    Extremistii, prezenti in fiecare miscare, nu pot , decat pentru cei superficiali, anula valoarea miscarii intregi (stiti ca unul din primii lideri ai crestinismului a scos sabia si a taiat irechea lui Malhu, robul Marelui Preot! Pai, nici chiar asa …).

    Este foarte bine ca se incearca o definire corecta a termenului. Este si mai bine ca s-a scos in evidenta si care sunt alternativele.

    Sa avem rabdare si sa-l ascultam pe Danut pana la capat. Sper sa ajunga acolo unde il asteptam cu totii: la pozitia fundamentala a Domnului Isus Christos. Nici fariseu, desi foarte neprihanit in crez si manifestare si in respectul fata de litera Legii (”N-am venit sa stric, ci sa implinesc! … nu va trece o iota!””), nici saducheu (post-modernistii epocii), nici carturar (desi a cunoscut Biblia mai bine ca ei toti la un loc, refuzand insa sa o faca instrumentul dispretului fata de cei care nu se ridicau, dintr-un motiv sau altul, la standerdele ei), nici zelot (desi si-a luat un ucenic dintre ei), nici eseneu (desi unii il banuiesc ca separatist si mileniarism infocat) si nici relativist in problema pacatului, (desi unii, vazandu-l cat timp petrece cu cei declasati, L-au poreclit “prietenul pacatosilor”).

    El nu este nici pre-, nici post-modernist, ci etern innnoitor, totusi intotdeauna acelasi cu El insusi.

    In atacurile ideologice perfide, demne de Machiavelli, cel mai eficient este sa iei o idee si sa o aplici prost, dupa care sa arati tuturor nu ideea, ci rezultatele pe care le-ai produs tu prin proasta ei aplicare. In strategia aceasta, unii au patruns chiar in interiorul unei anumite miscari pentru a o discredita dinauntru, prin aplicarea ei proasta.

    Sunt in America, dar fundamental am ramas cel care am plecat din Romania. Aici. ma simt foarte bine cu fundamantalistii menoniti, nimeni n-ar zice pe aici ca ei sunt violenti … desi ei nu-l inghit pe Billy Graham, care nici el nu-i inghite pe alti “fundamentalisti, care nici ei nu sunt de acord cu alti “fundamentalisti” (You got the Picture, I hope).

    Ma rog din toata inima ca acest dialog sa ne ajute sa ne ridicam deasupra categoriilor ideologice care “decanteaza” cu timpul diferente care ne separa si sa ne pastreze in vartejul Vietii care ne uneste.

    Te astept, Danut, cu partea a doua.

    __________

    Draga Daniel,
    Chiar daca cred ca inteleg ce vrei sa spui, nu pot accepta aceasta eticheta, care, pentru mine, este compromisa in mod definitiiv si imposibil de rascumparat, atit pentru crestini cit si pentru celelalte religii, inclusiv religia… secularista.
    In ce-i priveste pe menoniti, desi anumite aspecte ale teologiei lor poate fi suspectata de fundamentalism, ei au cedat mult mai putin cintecului de sirena al modernitatii (o ideologie intoranta in esenta ei) si, mai ales optiunea lor fundamental nonviolenta i-a facut sa-si pastreze dimensiunea profetica, pe care, iata ca revin la subiect, asa-numita “dreapta crestina americana” a pierdut=o complete, dupa parerea amea, prin “concubinajul” cu putera politica republicana.
    Am publicat deja a doua parte a textului meu si miine urmeaza ultima. Poate ca nu vei gasi acolo ceea ce astepti si, daca este asa, putem discuta ceea ce doreai in comentariile la acest text.
    Mi-e tare dor de un “tardelas”, dar iata ca nu prea mai am drumuri in LA. Deocamdata.
    Danut

    Like

  14. Daca Doru Radu intelege ca m-am referit la articolul domnului Manastireanu, cand am afirmat ca asocierea sau aprecierea fundamentalismului crestin poate instiga la intoleranta si violenta, greseste. Apreciez echilibrul de care da dovada domnul Manastireanu!
    Faptul ca niste misionari fundamentalisti au fost arestati nu demonstraza nimic mai mult decat ar demonstra ca niste fundamentalisti islamici au fost arestati!
    Iar faptul ca ati beneficiat de sponsorizari din partea unor fundamentalisti, iata argumentul suprem!!! Bravos!
    Afirmatia lui Barzilaiendan, cum ca orice crestin este un fundamentalist, pare a fi de un ridicol fara margini. In chiar aceasta afirmatie se ascunde intoleranta si violenta. El condamna, practic, orice crestin la fundamentalism, facand din aceasta pozitionare extrema criteriul unic de apartenenta la crestinism.
    Desigur, daca vrei sa spui ca islamismul nu poate fi decat extremist (varianta americana republicana, cu multi simpatizanti neoprotestanti!), trebuie sa accepti ca si crestinismul nu poate fi decat extremist – fundamentalist, nu?!
    Cum puteti accepta o miscare “crestina” rasista, domnilor? Nu o mai coditi cu fundamentalistii menoniti…etc.

    Like

  15. Domnule Denes,
    Daniel Branzai nu are nevoie de apararea mea, se descurca bine si singur, dar, pentru corectitudine, trebuie sa spunem ca argumentul lui este unul mai subtil decit o incercare de justificare a fundamentalismului.
    Trebuie sa spun ca si mie imi pare riscant argumentul lui, caci, dupa mine, oricit de rau ar parea unora pentru asta, si oricit de nobila istorie ar avea el, termenul ‘fundamentalism’ este compromis in mod definitiv si neabandonarea lui, bazata pur si simplu pe argumente noistalgice, nu poate face nici un bine Bisericii.
    Este, desigur, doar o opinie.
    Danut

    Like

  16. Prometheusz:
    Nu am spus ca islamul nu poate fi decit extremist!!!! Am spus ca fundamentalismul crestin (de cel evanghelic parca vorbea DM) nu poate fi etichetat drept violent si pus pe-aceeasi treapta cu cel islamic- asa cum e la moda azi. (De-acord cu DM ca termenul de FC este compromis).
    Dvs. insa raspundeti intr-un demers logic demn de un fundamentalist!!! Nici John Stott si nici articolul nu-i acuza de violenta!!!. In ce priveste intrebarea cine a facut mai mult rau bisericii? Cred ca liberalismul teologic-protestant- a facut mai mult rau crestinismului, decit FC! Nu, nu ca imagine, ci ca si continut. Scriptura vorbeste de forme de evlavie ce ii tagaduiesc puterea (traducerea DC). Imaginea FC a fost pervertita mai mult de presa decit de realitate… Sper sa nu va faceti o imagine despre crestinism dupa cum scrie presa pagina, sau critici Bisericii… Experientele pe care le-am evocat eu sunt ale unor crestini cu frica de Dumnezeu, departe de caricatura facuta de critici (inclusiv dvs.). Cu toata frica de termenul FC, sunt convins ca si dvs si DM aveti lucruri fundamental crestine! Mai putin pseudonimul! Cu saluatri fratesti!

    Like

  17. Imi aduc aminte ca atunci cand “cineva” a deschis o noua biserica in Chicago si a numit-o “First Foundamentalist Romanian Baptist Church”, Iosif Ton de la Societatea Misionara Romana si Asociatia Bisericilor romanesti l-au intrebat: “Cand au incetat ceilalti romani baptisti sa mai fie “fundamentalisti”?
    _________________

    Daniel,
    In mod evident, Iosit Ton folosea acolo un artificiu retoric (chiar in seara asta am petrecut vreo trei ore cu el si iti garantez ca a ramas un artista al retoricii). Folosind in mod deliberat un cuvint , el se referea de fapt la conservatorism.

    Am fost si eu in acea biserica si concluzia mea este ca nu e vorba doar de conservatorism, ci de fundamentalism sadea. Aceasta nu inseamna insa ca acolo nu exista oameni decenti. De fapt am o multime de prieteni acolo, chiar daca nu ma atrage deloc sa ma inchin cu ei.
    _________________

    Nadajduiesc sa fiti familiari cu termenul “straw man”.

    — A straw man argument is an informal fallacy based on misrepresentation of an opponent’s position.[1] To “set up a straw man” or “set up a straw man argument” is to describe a position that superficially resembles an opponent’s actual view but is easier to refute, then attribute that position to the opponent (for example, deliberately overstating the opponent’s position).[1] A straw man argument can be a successful rhetorical technique (that is, it may succeed in persuading people) but it carries little or no real evidential weight, because the opponent’s actual argument has not been refuted.[2]

    Its name is derived from the practice of using straw men in combat training. In such training, a scarecrow is made in the image of the enemy with the single intent of attacking it[3]. Such a target is, naturally, immobile and does not fight back, and is not as realistic to test skill against compared to a live and armed opponent. It is occasionally called a straw dog fallacy, scarecrow argument, or wooden dummy argument. —

    Cred ca presa liberala a construit o astfel de sperietoare de ciori in ogorul crestinismului si noi n-am zis nimic. Acum, termenul este inveninat prin asocierea cu fundamentalismul islamic si incarcat cu nuante de violenta.
    __________________

    Desigur, nimeni nu poate nega rolul mediei de stinga in denigrarea tuturor celor care au convingeri, ca fiind ‘fundamentalisti’. Cind insa aceasta eticheta este acceptata de buna voia, ba chiar purtata ca o ‘cocoratie’, atunci lucrurile se schimba putin.
    ______________________

    Si-l poate inchipui cineva pe John MacArthur punand bombe sau pe Jack Smith (Calvary Chapel) violent?
    _______________________

    Spre deosebire de tine, eu nu sunt fan McArthur, chiar daca apreciez iubirea lui pentru Cristos si respectul lui pentru Cuvint (pe care insa il “tradeaza’ cred eu, printr-un literalism desuet). Dar nici eu nu cred ca ar pune bombe. Ca insa este intolerant nu poate nega nimeni. Pentru unii asta este semn de noblete, pentru mine este pacat (choar daca, poatem nu neaparat de moarte 🙂
    ________________________

    De la distanta, America se vede foarte clar … Necazuri avem numai noi care o vedem mai de aproape …

    Cred ca departarea simplifica simplist.

    ________________________

    Apreciez ironia, chiar daca este putin cinica, dar stii bine ca suntem cu totii supusi riscului de a ne insela singuri – vezi de cite ori ne avertizeaza Scriptura in acest sens. De aceea ne este tuturor de folos, americani sau europeni, se ne privim unii in oglinda celorlalti.
    ________________________

    De exemplu: Cine sunt fundamentalisti: cei care se separa aproape total de societate si de crestinismul contaminat prin colaborarea cu sistemul lumii sau cei care cocheteaza cu puterea politica si cauta sa manevreze sistemul politic? Cum poate o miscare sa fie acuzata concomitent de lucruri contradictorii?
    _________________________

    Omul stii bine, Daniel, nu este o fiinta consecventa.
    _________________________

    Comentariile politice si cateva luari de pozitie de pe acest blog sunt foarte confuze si chiar comice.
    _________________________

    Am zis adesea ca eu am “darul confuziei si al ambiguitatii” 🙂 (nu sunt original cu asta; am imprumutat-o de la Walt Henrichsen, un vechi Navigator). In ce priveste simpul umorului, sper ca n-am sal pierd prea repede.

    ______________________

    Am incercat sa rascumpar un cuvant (“fundamentalism”) care pledeaza pentru lucrurile facute temeinic, cu temelie, cu fundatie buna. Nu-mi insusesc nici o etichetare exterioara data de cei care ne dusmanesc. Pentru atei si pentru Hollywood, toti crestini sunt “fundamentalisti”, dupa cum toti neoprotestantii din Romania erau odinioara “pocaiti” … Oare mai sunt?
    _____________________

    Asa cum am spus deja, cred ca anumite lucruri nu pot si nu merita sa mai foe rascumparate. Pentru mine aceasta inslude si termenul ‘fundamentalism’. Evident, nu esti de acord cu asta. Altfel n-ai scrie ceea ce scrii. Cuvintele insa nu sunt vaci sfinte. daca ele nu ne mai folosesc la comunicare, trebuie sa renuntam la ele si sa cautam altele. Vorba lui David DeWitt: “Don’t ride on a dead horse. Kick it in the ditch and get another one”. Cred ca este o chestie de bun simt.
    Dar oare vrem noi sa mai comunicam? Convingerea mea este ca fundamentalistii nu sunt interesati deloc de asta.
    ______________________

    Confuzia celor de la Hollywood este scuzabila, a noastra nu. Mi-e foarte greu sa cred ca exista un crestin sanatos care sa nu fie bucuros sa se lase integrat in continutul primelor paragrafe de la inceputul acestui “post” care vorbeste despre originea si primele manifestari ale miscarii numite “fundamentalism”.
    Nu, biserica noastra nu se numeste fundamentalista, dar asta nu ne-a impiedicat pana acum sa ramanem langa invataturile fundamentale ale crestinismului.
    ______________________

    Daniel, Biserica, in toata existenta ei si-a construit misiune pe dogme, pe adevaruri imuabile. Asta credem si noi, evanghelicii, chiar daca unii dintre noi nu se simt confortabil cu termenul de dogma. Acceptam insa oricum conceptu.
    Biserica insa niciodata pina in secolul 19 n-a simtit nevoia de a da acestui lucru eticheta de ‘fundamentalist’,. Nu inteleg ce anume este atit de sfint in acest cuvint care creeaza numai confuzii si sta in calea marturiei Evangeliei intr-o lume care.risca sa dispara mai ales din pricina radicalismului religios.

    ______________________

    Si ar mai fi ceva, cuvintele capara incarcaturi semantice diferite in contexte culturale diferite. Pana la o limita, ma amuz de criticii crestinismului “american”. Cand vad insa ca directia criticilor vine din parte crestinismului “european” contemporan, ma apuca plansul, vorba aia: Rade ciob cand el e zob!

    Numai mila lui Dumnezeu rascumpara si recupereaza. Iar asta e valabil pentru oameni, ca si pentru cuvinte.

    _________

    Aici suntem de acord. Sunt gata sa vad si minunea ‘rascumpararii’ unui termen care a devenit sininim cu terirismul (si asta va ramine asa, indiferent daca ne place sau nu).
    Danut

    Like

  18. Deci evanghelicii au dispreţ total faţă de propoziţiile sintetice. Tragedia americană, ne zicea subliminal romancierul Theodore Dreiser (1871–1945), se ascunde în proliferarea ciclică a sectelor care nu cred în dogma Sfintei Treimi din secolul IV. În finele peliculei Close Encounters of the Third Kind, Steven Spielberg comite un flagrant act de incultură, forţându- i pe oamenii îmbarcaţi pe un starship construit de Aliens a primi ultima absolvire de la preoţi de rit vechi. Dar sacerdotul creştin, –impresionant redat de filmul lui Spielberg–, trebuia să creadă în dogma Sfintei Treimi, Holy Trinity de uzăm anglicismul. Aceasta doctrină a cugetării teologice din biserica orientală a veacului marcat de lucrarea filosofilor cappadocieni Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Sfântul Ierarh Grigore Nazianzus (Bogoslovul) şi Sfântul Grigore de Nyssa este o teorie a înDumnezeirii, adică a Spiritului, Omului şi Creaţiei, o teorie ce exclude posibilitatea existenţei unor ETI, a unor extra – tereştri inteligenţi (Extra Terrestrial Intelligences). Vedem incorporat acelaşi Spirit ce exclude din lume personajele de ficţiune Aliens, –nu doar ca probabilitate, dar mai ales ca plauzibilitate şi posibilitate!–, într-un principiu formulat în secolul XX de fizicianul experimentator şi teoretician Enrico Fermi (1901-1954), un om de ştiinţă de confesiune catolică, educat în respectul pentru messa tridentină – liturghia bazată pe Vulgata călugărului scit Ieronim din Romania Orientală.
    Titus Filipas

    ____________

    Domnule Filipas, Va rog sa fim seriosi. Sub aparenta popozitiei dvs ‘sintetice’, intentia evidenta era promovarea unei agende fundamentaliste, prin ridiculizarea oricarei pozitii contrare. Aceasta stratagema retorica ieftina am respins-o eu, iar nu formularile sintetice. Se vadeste din nou ca fundamentalistii nu au intentia a se angaja in dialoguri serioase, in care sa ‘auda’ cu adevarat ce au ceilalti de spus, ci doar vor sa ‘afiseze’, ceea ce cred a fi adevarul absolut. Mi se pare, sincer putin penibil. Dar fiecare dintre noi avem momentele noastre de penibil. Aveti voie deci si dvs.

    In ce priveste povestea cu dogma Sfintei Treimi, comiteti un act de ignoranta impardonabila, confundindu-i pe evanghelici cu iehovistii. Daca v-ati face putin timp sa explorati ce cred evanghelicii, ati descoperi ca dogma Sfintei Treimi face parte din crezul tuturor confesiuniloe evanghelice. Dar banuiesc ca nu va preaintereseaza aevarul ci doar ‘afisarea propriilor idei. Pentru asta insa este blogul dvs. Aici incercam sa dialogam, nu sa ‘afisam’.

    Si in sfirsir, peroratia dvs. legata de ET si etrtarestri mi se pare a fi fara nici o legatura cu subiectul. Cred ca este ‘din alt film’.

    Danut

    PS Va mai rog odata sa nu va faceti publicitate pe acest blog. Voi sterge urmatorul dvs. comentariu publicitar.

    Like

  19. Sunt de acord cu Doru Radu. LIBERALISMUL a avut o influenta mult mult mai nefasta asupra crestinismului decat fundamentalismul (however you define this). Nici eu nu sunt un fan al lui McArthur, dar nu sunt sigur la ce fel de intoleranta te referi? Banuiesc ca la o intoleranta teologica…poate clarifici putin daca ai timp.
    _____________

    Evident, ma refer la intoleranta teologica. Desi adeseori sunt de acord cu el, modul in care o face imi displace profund.
    ____________

    Cu privire la Chicago…Din experienta mea, biserica aia ‘fundamentalista’ este cea mai vie si profunda biserica din USA…si tinerii sunt pe departe ‘the best behaved’ – ceea ce nu e o realizare mica considerand societatea in care multi au crescut. Bineinteles – biserica aceea (ca si celelate din cei 2000 de ani de crestinism) nu e perfecta 🙂 si cred ca fratele pastor de acolo ar fi primul sa recunoasca.

    Danut – ma bucur sa vad ca recunosti cand faci greseli. E bine sa ai grija sa nu te faci vinovat de aceleasi lucruri pe care-i acuzi pe altii (adica – sa acuzi simplistic pe unii asa cum si ei acuza pe altii etc). Sometimes – you do put up a “straw man” cum spune fratele Branzei…Sunt sigur ca toti o facem.

    _________

    Point well taken.

    Danut

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s