Deconspirare – Lectia poloneza III

Trebuie totusi sa se arate marimea raului, pentru a se putea face o evaluare morala a faptelor acestei colaborari.

b) gradul colaborarii

In mod fundamental, colaboratorii serviciilor de securitate se impart in doua grupe. Primei grupe ii apartin aceia care au semnat un angajament de colaborare cu organele securitatii statului. Cea de-a doua grupa este formata din cei care in fapt au colaborat cu functionarii acestor organe, fara a semna un angajament formal. Simpla semnare a angajamentului de colaborare, indiferent de cauze si motive, este pacat.

Istoricii, dupa o munca istovitoare, pot sa stabileasca relativ exact cati astfel de membri ai clerului au fost intr-o eparhie data. Totusi aceasta este o munca ce necesita mult timp. In continuare nu se stie ce contine documentatia care s-a pastrat si se afla astazi in custodia Institutului Memoriei Nationale.

Cel interesat stie bine despre punerea semnaturii, asa incat a nega semnarea actului de loialitate si colaborare este o minciuna, deci un rau moral. Raul savarsit devine si mai mare cand cel care se obliga in scris la colaborare si-a indeplinit obligatiile sale in rolul de informator secret, sau in obtinerea informatiilor dorite de serviciile de securitate ale RPP sau straine. Este vorba aici mai ales de colaborarea constienta. Totusi nu este liber de responsabilitate pentru faptele sale nici acela a carui colaborare a fost numai aparenta. Se stia doar, ca fiecare informatie – chiar daca aparent nu avea nicio semnificatie- era folosita in dauna Bisericii.

Cei care au colaborat in mod real cu dusmanii Bisericii fara angajament formal au fost, de regula, surse de informatie despre chestiunile acesteia. Acest pacat le impovareaza constiinta, dar nu le inchide calea spre indreptare. Acesta poate fi sters prin marturisirea vinei, regret si reparatie – ca si in cazul oricarui alt pacat. Tinand cont de dimensiunea sociala a pacatului si reparatiei, trebuie sa fie gata sa isi asume pentru acesta si responsabilitatea publica.

Raspunderea priveste in primul rand pe cei care si-au tainuit contactele cu functionarii securitatii fata de superiorii lor ierarhici, si mai ales nu si-au dus la indeplinire obligatia de a preda autoritatii eparhiale un raport amanuntit asupra tuturor conversatiilor duse cu lucratori ai organelor securitatii sau militiei, in timpul unor intalniri organizate fara convocare oficiala, reglementara din perspectiva codului de procedura administrativa. Aceasta obligatie reiesea din rezolutiile celei de-a 106-a Conferinte Plenare a Episcopatului din 24 ianuarie 1968.

Toti colaboratorii, atat cei care au semat angajament de colaborare, cat si cei care au colaborat fara sa fi semnat angajamentul, au fost folositi pentru diverse activitati pentru care aveau nevoie de ei organele securitatii, indiferent daca in baza unei retributii constante sau ocazionale, sau de ex. sub forma unor obiecte-cadou, calatoriilor in strainatate, ajutorului in avansarea in functie, sprijinului pentru cineva din familie etc.
Aceasta grupa de delatori trebuie in plus evaluata in functie de importanta delatiunii si de numarul informatiilor transmise. O masura avea colaborarea in anchetarea activitatii de la Vatican, alta la nivelul autoritatii eparhiale, alta la nivelul protopopiatului, alta la nivelul parohiei. Si alta in cazul anchetarii vietii preotilor, alta a vietii laicilor.

Toate aceste activitati mai trebuie evaluate si din punctul de vedere al marimii raului cauzat de acesta colaborare. Efectele pot asadar sa impovareze mai mult, sau intr-o oarecare masura, sa indreptateasca pe om. Desi orice colaborare cu dusmanii Bisericii este rea, totusi nu orice actiune a colaboratorului trebuie sa fi fost rea in efectele sale, chiar uneori a putut fi folosita spre binele altora. Unii colaboratori au rezolvat pozitiv problemele altora numai pentru ca au avut aceasta posibilitate, iar aceasta trebuie deasemenea sa se reflecte in evaluarea activitatii lor. Trebuie totusi sa se sublinieze cu claritate ca binele de acest fel niciodata nu poate sa indreptateasca pe deplin pe acela care s-a hotarat sa colaboreze.

Punctul urmator in evaluarea colaborarii este motivul si scopul care a inclinat pe cineva la semnarea angajamentului de colaborare. Unii au savarsit-o din dorinta de a face cariera sau de a castiga bani. Altii, sub influenta santajului, adica de teama. Motivul nu justifica, dar motivul are influenta lui in evaluarea morala globala a faptei. Sunt oameni slabi, care nu au fost in stare sa se impotriveasca, mai ales atunci cand slabiciunile lor erau cunoscute lucratorilor serviciilor de securitate. Acest tip de colaboratori merita o compasiune suplimentara, pentru ca ei au trait neincetat in atmosfera fricii, pe de o parte fata de o noua intrevedere cu serviciile, si pe de alta fata de mediul preotesc sau calugaresc, care de cele mai multe ori stia de colaboratori si se indeparta de asemenea persoane.

In evaluarea morala trebuie sa se reflecte durata colaborarii. Intr-un fel trebuie asadar evaluat acela care a colaborat timp de cateva luni, si altfel acela care a colaborat timp de multi ani. Intr-un fel acela care s-a retras singur, lucru care a fost consemnat chiar de catre de servicii, sau semnat de el cu propria mana; si altfel acela, care pana astazi se apara in continuare cu minciuna ca nu a colaborat. Si iarasi, in alt fel trebuie evaluati aceia care au trecut la ispasirea pacatelor lor, si altfel aceia care s-au mandrit cu relatiile pe care le aveau.

O dimensiune deosebita a raului o aveau toate activitatile urmarind instalarea in posturi in institutiile bisericesti a celor care colaborau cu autoritatile comuniste ale RPP. Aceasta chestiune se va dezvalui tot mai mult in viitorul apropiat, cand cercetarile istoricilor vor putea, macar intr-o anumita masura, sa-i evalueze pe cei care au luat deciziile.
Colaborarea putea sa se manifeste si in exercitarea influentei asupra deciziilor autoritatilor bisericesti conform sugestiilor serviciilor de securitate, recrutarea altor persoane, raspandirea de informatii defaimatoare despre membri ai clerului sau persoane laice, ca si despre institutiile bisericesti, precum si transmiterea de informatii despre proiectele intreprinse de superiorii bisericesti.

Constituia deasemenea un rau dezvaluirea fata de functionarii serviciilor de securitate, direct sau indirect, a unor informatii despre persoane laice angajate in viata Bisericii, chiar daca informatia se referea numai la felul cum acestia foloseau serviciile bisericesti, ca primirea Sfintelor Taine, sau cererea lor de a se face liturgii pentru anumite cereri. Chiar daca aceste informatii nu au adus nimanui vreun prejudiciu real, simpla lor dezvaluire catre functionarii organelor securitatii RPP a fost o fapta nesabuita, deoarece ea putea sa expuna aceste persoane la sicane de diferite tipuri.

Cu atat mai mult, un inalt grad de infamie l-a avut raspandirea de materiale impotriva Bisericii, furnizate de serviciul de securitate, desi, cu siguranta, astfel de fapte au privit o grupa putin numeroasa de persoane.

Mai ales se cuvine sa atragem atentia asupra frecventei contactelor cu functionarii securitatii, cat si asupra gradului de familiaritate. Se stie ca pentru serviciile de securitate, contactele cu membri clerului, mai ales contactele prietenesti, constituiau o ocazie de a cunoaste mai indeaproape nu numai persoana respectivului cleric, ci si de a obtine prin intermediul ei informatii despre altii, creind si posibilitatea supunerii clericului la o manipulare tintita.

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

4 thoughts on “Deconspirare – Lectia poloneza III”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s