MIkhail Saakashvili a fost (probabil) reales ca Preşedinte al Georgiei

mikhail_saakashvili.jpg

Acum două luni făceam o vizită (a treia) în Georgia. M-am cazat la Hotelul Kopala, un spaţiu frumos decorat, plasat într-un loc extrem de pitoresc, cu o vedere superbă asupra zonei vechi a oraşului Tbilisi. Am auzit că aceasta era un fel de Golden Blitz pentru Saakashvili. În seara următoare am găsit hotelul înconjurat de serviciul de securitate al Preşedintelui, semn că acesta se afla acolo.

A doua zi, duminică, au început o serie de demonstraţii ale opoziţiei, care solicita revenirea la o dată apropiată a alegerilor, dat fiind că partidul preşedintelui trecuse prin Parlament o lege de amînare a acestora, pe motiv că sunt prea apropiate de alegerile din Rusia şi riscă să destabilizeze situaţia în ţară. Saakashvili a refuzat să răspundă acestor solicitări şi în cele din urmă a folosit forţa pentru a dispersa demonstraţia, pentru ca până la urmă să accepte solicitările opoziţiei. Lipsa de experienţă politică al liderilor postcomunişti din Europa de est a fost din nou ilustrată în mod strălucit prin acest incident.

În dimineaţa în care am părăsit Georgia, ţara se afla sub stare de urgenţă. Lucrurile s-au liniştit mai apoi, mai ales după ce Saakashvili a acceptat fixarea alegerilor prezidenţiale pentru data de 5 ianuarie.

Scena politică georgiană este la fel de complexă ca a oricărei foste ţări comuniste, însă cu o serie de complicaţii în plus. Mai întâi, Georgia, ca parte a fostei Uniuni Sovietice, se află sub atenţia ţarului Putin, noul dictator neocumunist de la Moscova. Aşa fiind, nu este deloc exclus ca Saakashvili să fi avut dreptate că oamenii FSB-ului erau implicaţi în organizarea demonstraţiei antiprezidenţiale de la Tbilisi. Date fiind apucăturile fostului KGB-ist de la Kremlin, n-ar fi deloc o surpriză ca această acuzaţie să se dovedească a fi adevărată, chiar dacă este posibil şi ca acuzaţia să fie o diversiune a lui Saakashvili.

O altă  complicaţie pe scena politică a Georgiei o reprezintă prezenţa celor două republici secesioniste, Abhazia şi Osetia de sud, ambele controlate de Moscova. Ultima dintre problemele Georgie este însă şi cea mai serioasă. Este vorba de prezenţa unor baza militare ruseşti pe teritoriul acesteia, cadou cu care ne-am fi pricopsit şi noi dacă Romînia s-ar fi unit cu Moldova în anii 90.

Un alt motiv care face plauzibilă implicarea Moscovei în demonstraţiile din noiembrie este faptul că acestea au fost finanţate de miliardarul Badri Patarkatsishvili, care şi-a câştigat averea prin speculaţii financiare in Rusia lui Putin.

Astăzi însă agenţiile de presă anunţă victoria probabilă a Preşedintelui prooccidental al Georgiei, Mikhail Saakashvili. Conform estimărilor, acesta a cîştigat aproximativ 52,8% din voturi, în vreme ce principalul candidat al opoziţiei, Levan Gachechiladze, a întrunit doar 27% din sufragii. Evident că opoziţia “democratică” din Georgia contestă alegerile, chiar dacă observatorii neutri au declarat că alegerile au fost corecte, neregulile observate fiind minore şi obişnuite chiar şi în democraţiile occidentale.

Va fi interesant de observat cum se va folosi Preşedintele Saakashvili de această victorie. Felul în care s-a raportat el la demonstraţia din noiembrie nu este prea încurajator pentru viitorul democraţiei în această ţară. Să sperăm că va fi învăţat lecţia acelei experienţe.

Şi mai este un lucru pe care va trebui să-l urmărim cu atenţie în acea ţară. La fel ca mai toţi liderii postcomunişti din ţările ortodoxe, şi Saakashvili este ispitit de a se folosi de Biserică pentru promovarea propriilor interese politice, potivit modelului bizantin al simfoniei. Un asemenea “concubinaj” ar fi însă, cred eu, catastrofal atât pentru dezvoltarea unei democraţiii pluraliste în Georgia, cât şi pentru rolul profetic pe care Biserica ar trebui să-l joace în orice societate.

Vă invit să ne rugăm pentru Georgia. Viitorul acestei tări este în mâna poporului şi în primul rând a liderilor lor, dar el depinde în cele din urmă de harul lui Dumnezeu. Fără ajutorul lui, Georgia nu are nici un viitor.

Advertisements

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s