14 septembrie 1974 – Raspuns solicitare despre Ferenc Visky la Oradea

Ferenc şi Iulia Visky

_____________________

MINISTERUL DE INTERNE
Inspectoratul judeţean Bihor. Securitate
Nr.I.2.RA.0052775 din 14.IX.1974Către,
Inspectoratul Judeţean Iaşi. Securitate

La adresa dv. nr.113. NI.00102176 din 3.VIII.1974, [1] prin care solicitaţi relaţii cu privire la XXXXX [Visky Ferenc], [2] vă comunicăm ca acesta este lucrat de către noi în d.u.i., pentru motivul că a desfăşurat şi desfăşoară activitate în cadrul dizidenţei „betaniste” [3] creată de el [4] în sînul cultelor protestante în speţă reformat. Pentru activitate similară în anul 1959 a fost condamnat la 12 ani închisoare. [5]

În prezent îndeplineşte funcţia de preot reformat în localitatea Paleu, comuna Cetariu, judeţul Bihor. Din această postură face încercări serioase în direcţia reorganizării fostelor grupări betaniste din ţară, în care sens a coalizat cu conducătorii dizidenţi ce-şi desfăşoară activitatea în sînul cultelor neoprotestante, aşa de exemplu este în relaţii deosebit de bune cu numita XXXXX [Balc Margareta], conducătoarea dizidenţei „Treziţii Domnului” [6] creată de ea [7] în sînul cultului baptist.

În această activitate a antrenat şi pe numitul XXXXX [Balogh Bela?] [7] de asemenea lucrat de noi în d.u.i. şi care are manifestări naţionalist-iredentiste maghiare.

D.u.i. duse asupra sus-numiţilor, urmează să fie documentate în toamna acestui an, urmînd să vă comunicăm şi dv. date ce vă vor interesa.

ŞEFUL SECURITĂŢII
Lt. Col. Sima Traian

ŞEFUL SERVICIULUI I
Mr. Mihuţa Nicolae

Notă:
Lt. Negru

Comentarii

1. Această adresă nu apare nicăieri în dosarul meu.

2. Este pentru prima dată când apare în dosar numele unuia dintre cei mai preţuiţi mentori ai mei din tinereţe, pastorul reformat căruia prietenii îi spuneau cu deosebită căldură Feri bacsi (se pronunţă „baci” şi înseamnă „unchiul” sau „nenea”). Alături de simpatia mea pentru ideile lui Iosif Ţon, relaţia cu pastorul Visky a constituit principalul motiv al deschiderii dosarului meu de urmărire informativă. Nu cred că am cunoscut în viaţa mea un om mai profund ataşat de Cristos şi care să fi modelat prin tot ceea ce făcea şi spunea o veritabilă teologie a harului, vrednică de tradiţia reformatorilor de la care se reclama. După ce le-am cunoscut pe fetele lui, Lidia şi Hugi, foste studente la Iaşi, am petrecut în fiecare vacanţă de iarnă şi de vară cel puţin o săptămână în casa lor. Acest spaţiu nu-mi permite să spun mai multe despre el, dar sper să pot adăuga, cu vremea, acestui blog şi o galerie de portrete de oameni pe care i-am cunoscut. Mai adaug doar faptul că datorez foarte mult din ceea ce sunt ca ucenic al lui Cristos acestui om extraordinar.

3. Mişcarea Betania a fost rezultatul unei înnoiri spirituale de sorginte pietistă în sânul Bisericii Reformate maghiare, care a început în Transilvania şi s-a extins mai apoi şi în Ungaria. Betaniştii continuă să fie activi în cadrul Bisericii Reformate, unde a creat nenumărate instituţii culturale şi de caritate. Ei sunt însă, din păcate, la fel de marginalizaţi şi de persecutaţi astăzi ca şi în trecut, dar de data aceasta nu de regimul comunist ateu, ci de aşa-numitul „mare erou al Revoluţiei române”, episcopul Laszlo Tokes. Principala preocupare a acestuia nu este predicarea Evangheliei şi slujirea Bisericii lui Cristos, aşa cum i-ar cere demnitatea eclesială pe care a primit-o, ci promovarea idealurilor iredentiste ale ultranaţionalismului maghiar.

4. Fiind o mişcare de înnoire spirituală, Betania nu este „creaţia” lui Feri bacsi, chiar dacă el a jucat un rol important în cadrul acesteia, ci este lucrarea Duhului. Mişcarea a avut impact şi dincolo de limitele comunităţii reformate maghiare, influenţând atât pe baptiştii maghiari, cât şi pe unii dintre evanghelicii din Transilvania.

5. Din fericire, Feri bacsi a făcut numai şapte din cei douazeci si doi de ani de închisoare la care a fost condamnat. În puşcărie l-a cunoscut pe Richard Wurmbrand, cu care a rămas prieten până la sfârşitul vieţii. Despre această relaţie specială puteţi citi în cartea 70 de povestiri despre puşcărie şi prietenie, publicată în 2004 de editurile Koinonia şi Aqua Forte. Pastorul Visky a fost adăugat la numărul sfinţilor în cursul anului 2006.

6. Nu ştiu prea multe lucruri despre această mişcare, dar numele ei era rostit în şoaptă între evanghelici, din pricina suspiciunii cu care erau priviţi membrii mişcării de Securitate şi de liderii evanghelici care cooperau cu aceasta. Deşi am cunoscut-o foarte bine pe doamna Margareta Balc şi am fost de nenumărate ori în casa ei, n-am auzit niciodată despre această mişcare din gura ei sau a celor din jurul dânsei.

7. Din nou, cred că securiştii exagerează, probabil din exces de zel. Nu cred că doamna Balc era „creatoarea” mişcării treziţilor.

8. Am cunoscut şi familia Balogh în periplurile mele orădene din acea perioadă. Erau nişte oameni cu totul speciali. Nici vorbă de naţionalism sau iredentism la ei.

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

13 thoughts on “14 septembrie 1974 – Raspuns solicitare despre Ferenc Visky la Oradea”

  1. Iata citeva date de pe fagina Facebook dedicata pastorului reformat Ferenc Visky :

    Ferenc Visky (July 1, 1918 – October 5, 2005) was a minister in the Hungarian Reformed Church in Transylvania and a leader of evangelical revival in Romania who spent several years in prison under the Communist rule of that country.
    Ferenc Visky (the native form of the name is Visky Ferenc; this page uses the western name order) was born in Egri (Satu Mare county), which at that time was part of Hungary, becoming part of Romania in 1920.
    In 1936, he finished secondary school in Satu Mare, and fled across the border into Hungary with his best friend, the poet Sándor Gellért, to study theology at Debrecen University. While still a university student, he came into contact with the Reformed renewal movement associated with the CE (Christian Endeavor) Bethany Association under the direction of Dr. Aladár Szabó.
    After graduating, he served for a while as assistant minister under Dr. Endre Kincses in Mateszalka. At the end of the Second World War, he married Júlia Sollich from Budapest and together they decided to move back to Transylvania. In 1944, they secretly crossed the border into Transylvania and began their service in Egri.
    In 1958, he was arrested together with 18 associates, mainly other ministers, and in the so-called “Bethany-ists trial on September 6, he was sentenced to 22 years in prison and forced labor for “the crime of organization against socialist public order”; he spent most of his sentence in the prison at Gherla. His wife and their seven children,(the oldest was twelve, the youngest was two years old) were deported to the Bǎrǎgan. In 1964 the entire family was unexpectedly released.
    Although he had many opportunities to leave Romania for the West, Ferenc chose to stay and served as a minister in the Reformed church until his forced retirement. He also wrote several books, was a much sought after speaker, and played a key role in the founding of Koinónia Publishing and the Genezius Association for university students, both based in Cluj, Romania.

    Like

  2. Buna ziua,
    Ma puteti ajuta cu anul nasterii lui Ferenc Visky si cu citeva date biografice?
    As fi vrut sa va contactez direct pe e-mail, lucrez la o enciclopedie a represiunii comuniste.
    In cazul in care vedeti aceasta postare si sunteti dispus sa comunicam, imi puteti raspunde pe adresa mea de e-mail.
    flower_balanescu@yahoo.com
    Multumesc,
    Flori Balanescu

    Like

  3. Ioan T. Morar a crescut cu mine in biserica… apoi s-a mutat in alta biserica si s-a indepartat de cestinismul manifest; in sinea cred ca era crestin. Nu stiu care este evolutia sa actuala sper ca acel roman sa nu fie scris cu prea mult spirit ludic-divertis, din care dinsul are din plin.
    …Am plecat de mult din Arad nu stiu ce a ramas dupa Jan..Un lucru va pot spune sigur: miscarile astea constituite in umbra exclusiva a unui “maestru” nu prea rezista dupa plecara lui, dar, mai stii?… Intr-un fel Dumnezeu l-a folosit pe Jan la convertirea mea… il admiram mult atunci. De ce-a fost atit de inconsecvent? Nu stiu! Va asigur ca era extrem de inteligent, talentat, carismatic si cunostea Cuvintul… I hope you keep an eye on ITM.

    Like

  4. Povestea lui Jean si a trezitilor este una fascinanta. Va spuneam ca domnul Ioan T Morar scrie acum un roman pe tema asta (va anunt neaparat cind apare). De la el stiu ca ar exista si acum in Arad o biserica ce mosteneste ceva din straneitatile sincretismului jeanist.

    Like

  5. Jean Gligor a fost un personaj interesant. S-a mutat in Arad (prin ’69-’70) avind un grupt de tineri ucenici. Dupa un scurt periplu printr-o biserica baptista el a fost nevoit sa plece datorita faptului ca vorbea in limbi si se parea ca influentsa tinerii in directia acesta. Personaj carismatic, bun muzician -cintase in Madrigal- Jan a inceput sa formezeu un grup musical [Talmud Tora) la sinagoga din Arad. Cu toata opozitia, Jan a putut continua si cu sprijinul lui Roses Mosen (abilul sef rabin). Faptul ca imbracase o forma originala de iudaism i-a scazut mult influentsa in Aradul evanghelic. Il vizitau multi datorita calitatsii muzicii sale. N. Moldoveanu aprecia si el aranjamentele lui Jan (cred ca avea si compozitii). A emigrat in Israel impeuna cu tot grupul sau. S-a intors inapoi in Arad cu o parte din grup… Apoi a mai pregatit grupuri de cintareti pt bisericile evanghelice…A trecut in vesnicie de citiva ani… Cred ca prin anii ’70 era destul de cunoscut printre trezitsi, dar desele schimbari “teologice” l-au izolat, raminind fara prea mare influentsa in Arard.

    Like

  6. Bine ai venit, Feri, pe blogul meu. Macar asa sa ne mai intilnim si noi.
    Multumesc pentru precizari. Am facut corectura. Nici un crestin de bun simt nu putea lua in serios acuzatia de iredentism adresata lui Feri bacsi.
    Vreau sa va multumesc si voua, copiilor lui, cu aceasta ocazie. Fara voi si parintii vostri n-as fi ceea ce sunt astazi, prin harul lui Dumnezeu. Sa fiti binecuvintati.
    Danut

    Like

  7. Nu 12 ani ci 22!!! In plus chestia cu iredentismul nu a fost probat.
    Oricum securitatea nu avea cum sa stie de faptul ca singura atitudine “iredentista” a tatalui meu a fost cand a plans in timp ce asculta stirile la un aparat de radio cu galena si casti afland ca revolutia maghiara a fost inabusita in sange de “fratii comunisti”!
    Singurul martor al acestui eveniment am fost eu la varsta de 8 ani.
    De atunci mi se trage fixul cu radioelectronica, colectii etc. : http://www.retroradio.ro/ si http://proradioantic.ro/

    Like

  8. Daca ai citit confesiunile unui jurnalist, fost reporter de investigatii la Academia Catavencu, Corneliu Ivanciuc din Sighetu Marmatiei, probabil ca ai observat atentia speciala acordata de “organe” miscarilor religioase disidente. Citez: “Am cedat santajului si presiunilor, fiind vinovat in primul rand. Mi s-au cerut informatii diverse, dar indeosebi legate de o secta iudeo-crestina din care facuserm parte in timpul liceului. Eu am fost educat intr-o familie baptista. Comunitatea baptista din Sighet s-a rupt ulterior in doua: s-a format o secta in jurul unui lider care a imbratisat ulterior iudaismul, iar eu am facut parte din aceasta secta.” Il mentioneaza pe Jean Grigor, despre care afirma ca avea relatii cu trezitii, si cu care cred ca avea legaturi si matusa ta, Lidia Ababei.

    Like

  9. Mihai,
    I-am transmis prietenului meu, Dorin Dobrincu, să dea atenţie acestei teme în studiul lui despre istoria evanghelicilor. Sunt sigur că aşa va face.
    Dacă tu sau altcineva deţine însă documente sau informaţii pe această temă, am fi recunoscători daca le-am putea primi.
    Dănuţ

    Like

  10. Foarte interesante intamplari. Miscarea “trezitilor Domnului” a fost privita ca un “pericol” atat de autoritatile statului, cat si de conducatorii cultelor evanghelice, culmea, din acelasi motiv, insubordonarea fata de acestea. Lasand la o parte excesele care s-au manifestat la unii membrii ai miscarii (am cunoscut, copil fiind, multi membri ai miscarii trezitilor), ea avea ca scop revitalizarea unei relatii pesonale cu Dumnezeu a credinciosilor si cultiva rugaciunea si cantul (avea un repertoriu propriu imnic, considerandu-l pe cel oficial searbad, mai ales datorita “primenirilor” repetate suferite de textele si colectiile oficiale cauzate de cenzura comunista si de oamenii acesteia chiar din sanul cultelor).
    Margareta Balc era, daca nu initiatoare a miscarii, cel putin una dintre membrele cele mai active si echilibrate ale acesteia. Era absolventa de teologie si ducea o intensa activitate misionara.
    Cum am mai spus-o, “miscarea trezitilor Domnului” merita mai multa atentie din partea istoricilor evanghelici, cel putin cata atentie i-au acordat si organele securitatii prin plasarea de agenti si informatori in cadrul acesteia.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: