Interviu: Partea a XIV-a – Evanghelicii şi colaborarea cu Securitatea

Andrei Ivan – Cât de util ar fi pentru bisericile evanghelice să discute public despre colaborarea cu fosta securitate a unora dintre membrii şi liderii ei?

Dănuţ Mănăstireanu – Aş putea să dau un răspuns simplu şi să spun că foarte utilă şi absolut necesară, dar n-am să fac asta. Cred că răspunsul la această întrebare trebuie să fie, din nou, unul înrădăcinat teologic. Principiul de la care ar trebui să pornim se află pe primele paginii ale Scripturii, şi mă refer la conflictul dintre Cain şi Abel, în care Cain îşi ucide fratele şi Dumnezeu îi spune: „sângele nevinovatului Abel strigă din pământ la mine şi aşteaptă să se facă ispăşire”.

Eu am avut surpriza să constat din dosarul meu de securitate, că pastorul meu, membri ai comitetului, prieteni din proximitatea mea, colegi de facultate, membri din grupul meu mic de studiu biblic, au fost colaboratori ai Securităţii şi au făcut rău altora. Ce s-a întâmplat în perioada comunistă prin colaboraţionismul unora dintre noi, nu numai al liderilor, ci şi al unor simpli membri ai bisericii, trebuie discutat deschis şi cred că dacă ascundem aceste lucruri facem un act de profundă nedreptate, celor care sunt victime, şi facem un act de teribilă cruzime faţă de cei care au contribuit la victimizarea acestor oameni, pentru că le luăm, acestor oameni şansa căinţei şi şansa de a primi iertarea.

Cred că această problemă nu ar trebui discutată din perspectiva revanşei şi a răzbunării – acesta nu este compatibilă cu perspectiva creştină, dimpotrivă ea ar trebui discutată din perspectiva răscumpărării, a împăcării, a iertării, dar aceasta nu este posibilă cu adevărat, decât atunci când există recunoaştere, căinţă şi eventual reparaţie, acolo unde este posibil. Din păcate, bisericile evanghelice au preferat să ascundă gunoiul sub preş, şi nici nu există nici o reflecţie teologică serioasă asupra acestei probleme. Un prieten al meu a avut curajul să scrie un articol în oficiosul baptist pe această temă şi a avut surpriza unei reacţii brutale. Aceasta mi se pare singura abordare mai coerenta a acestei probleme, dar nici ea nu este una foarte coerentă sub raport teologic.

Anul trecut a avut loc conferinţa episcopilor catolici polonezi, anticipând poate scandalul care avea să urmeze cu arhiepiscopul care a fost obligat să-şi recunoască colaborarea cu securitatea poloneză. La această întrunire a fost adoptat un document extraordinar după părerea mea, de o consistenţă teologică remarcabilă. Desigur, documentul are şi anumite slăbiciuni, pentru că încearcă cumva să atenueze vinovăţia Bisericii, după părerea mea mai mult decât este necesar, dar avem de-a face, fără îndoială, cu o reflecţie teologică serioasă, înrădăcinată în istoria Bisericii, pornind de la evenimente anterioare, cum este criza donatistă, care este o criză paradigmatică, la care trebuie să facem neapărat referire, dar de asemenea, ca protestant, putem face referire şi la crizele din perioada persecuţiilor din perioada reformei radicale, şi de asemenea din perioada nazistă. Avem elemente istorice la care să facem referinţă, şi avem în Scriptură modele care să ne ajute să cântărim, sub raport biblic şi teologic această realitate. Din păcate nu facem nimic, nu facem decât mici găinării dosariale, care sunt penibile şi care nu folosesc la nimic, dar cred că avem nevoie de împăcare şi cred că nu putem continua aşa. Una dintre pricinile pentru care lumea evanghelică din România nu prosperă este faptul că nu am reuşit să rezolvăm această problemă. Nu putem construi un corp eclesial sănătos pe cadavre şi pe sânge nevinovat!

Author: DanutM

Anglican theologian. Former Director for Faith and Development Middle East and Eastern Europe Region of World Vision International

3 thoughts on “Interviu: Partea a XIV-a – Evanghelicii şi colaborarea cu Securitatea”

  1. Stimate domnule Danut,

    Aceasta este ultima parte a interviului?

    ___________

    Da, domnule Tomoiagă. Este adevărat că se cam termină în coadă de peşte, dar asta este. Sper să fi fost de folos şi să fi enervat pe câte unii. Dacă n-am reuşit şi, va fi ignorat, înseamnă că nu s-a meritat oboseala.
    DănuţM

    Like

  2. Nu stiu cate reactii publice vor fi dar sunt sigur ca multi din cei care au ochi de vazut au citit cu mare atentie. Personal cred ca este cea mai buna (desi poate e singura, din pacate) analiza a mediului evanghelic, si adanca, si larga.
    Fiti binecuvantat.
    __________

    Mulţumesc frumos, domnule Tomoiagă. Rugaţi-vă pentru succesul proiectului Omul evanghelic şi atunci vom avea cel puţin douăzeci de texte, mult mai bune decît ale mele, pe această temă extrem de importantă pentru evanghelicii din România.
    Dănuţ

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s