Share this:

Acest text a fost trimis initial ca un comentariu. Din pricinilor lui, dar si a importantei probmelor discutate, chiar daca ele – sunt sigur ca nu este o surpriza pentru nimeni – nu reprezinta opiniile mele, am cerut dommnului Doru radu permisiunea de a le afisa ca o postare separata. Iata:

* * *

Nu-s lider, ci un observator. Daca vreti sa cistigam dezbaterile pe acest blog si pe altele, va propun o schimbare de ton. Nu situ care e cel bun; sunt in cautare. Dl Ionescu isi permite acest ton pt ca el are un public care-i asigura suficient confort; nu-i pasa de restul: „apres moi le diluge”. Publicul de-aici, de la “vaisamar” si de la Pustan, sau chiar Cruceru e diferit (Danut Manastireanu e aparte- post-evanghelic). Admir ortodocsi prietenosi precum dl, Ioan C. si altii fata de care am recunostinta pt ca s-au ratacit printre evanghelici. Cu plecaciune sincera pt dinsii as observa totusi citeva chestii:

1- Paranoie? Nici dupa 160 de ani, ortodocsii nu ne considera crestini/biserica pe noi, baptistii. Nu cred ca pe penti ori crestini dupa ev. ii trateaza mai bine. Deci, inainte de toate domniile lor ar trebui sa priveasca in propria ograda. Nu stiu precis –dar ma-ndoiesc- daca greco/romano-catolicii ne „trateaza” mai bine; ba nici luteranii/reformatii.
Ce pot cistiga initiative ca a lui Pustan? Habar n-am! Presupun ca doar: „vezi ca si pocaitii isi dau seama c-au gresit si noi avem dreptate”.

2- Pe etichete nu dau 2 bani; le folosesc din convenienta. In loc de evanghelic prefer „arhaicele”: pocait, copil al lui Dumnezeu –mai ales-, botezat cu Duhul Sfint, om cu frica de Dumnezeu, ostas, etc. Din motive politice in comunism am folosit neo-protestant desi telogic poate fi altaapa de ploaie. Am inteles ca penti americani nu se considera evanghelici; nu stiu cum se considera cei romani. Ortodocsii se considerau crestini; noi fiind sectanti.

3- Gasesc buna ideea de-a colabora cu preoti/ biserici locale ce accepta colaborarea cu pocaitii in conditiile respectului reciproc si a crezului[crestin] comun. Cred ca lucrarea lui Dumnezeu poate avansa astfel. In acest sens, mi se pare rezonabil ca fiecare sa se inchine in legea lui. Excesul de zel poate fi fatarnicie; poate fi si sensibilitate. Daca ne-nchinam lui Dumenzeu nu facem parada publica de ecumenism; asta-i fariseism.

a) Din pacate, aceste initiative produc putine efecte. De ex. Pustan a predicat la parintele Pomohaci. Paranoie, entuziasm… post factum. L-am primit pe Cristian Pomohaci ca pe papa de la Roma, la Detroit. S-a purtat perfect povestindu-ne ca la el la biserica atunci cind iese parintele cu sfintele daruri o ortodocsa batirna se umple de Duhul Sfint si vorbeste in limbi. Aici ecumenismul parintelui a dat-o-n bara: noi eram baptisti, nu penti… Avind insa in vedere rezervele lui Hrisostom vs. glosolalia, povestea preotului era semnificativa. Din pacate, ortodocsii n-au fost entuziasmati de prietenia Pomohaci-Pustan. Iar evolutiile ulterioare ale parintelui ma fac sceptic fata de entuziasmul meu intital. Ce va fi cistigat dl. Pustan de la greco-catolici? Habar n-am! Sper ca mai mult decit de la „episodul Pomohaci”

b) Exemplele negative pot continua cu parintele Calciu Dumitreasa pe care l-am prim ca pe un erau la Detroit; apoi, dinsul..

c) Exemplele pozitive il includ cu siguranta pe Ioan Alexanndru care a declarat la televiziune ca biserica ii include si pe neoprotestanti.
Concluzie: i-am scris unui pastor „sper sa promovati doctrina baptista in mod corect si inteligent”. Acelasi lucru propun si „vacarestilor’: incercati sa promovati evanghelicalismul corect dar si inteligent. Cred ca Marius Cruceru o face destul de bine; si Daniel Branzei. Mi se pare ca Emanuel Contac e prudent doar vs. dogamtica penticostala. In rest, cred ca se lasa prada confuziei generale. S-ar putea si ca el sa vrea sa se distanteze de alti evanghelici. Oricum, daca pierd teren „evanghelicii” pierd teren si penti chiar daca ei se simt acum foarte siguri pe ei, precum Cristian Ionescu, Petre Lascau, ori V. Croitoru. Cred ca V. Croitor e diferit, totusi. Fac apel la competitie cu majoritarii? Nu. Dar nici sa „ne-mpuscam intr-un picior” nu propun.

Semnat: Un fariseu ce se crede mai destept – de data asta – decit altii.