Stiti bancul acela despre leul evanghelic?
Se spune ca un frate de-al nostru mergea intr-o zi prin savana, cind deodata a vazut in fata lui un leu. In disperare de cauza, crestinul nostru a cazut in genunchi si s-a rugat Domnului ca leul acela sa fie unul pocait. Domnul, marinimos, i-a ascultat rugaciunea. Astfel, cind a ajuns la omul nostru, leul pocait a incrucisat labele si a spus: “Si acum multumesc, Doamne, pentru aceste daruri de mincare’.
Leul din clipul de mai jos este insa, pe bune se pare, un exemplu de recunostinta si de iubire veritabila de care oamenii par a nu mai fi in stare.
Advertisement
Like this:
One blogger likes this post.
Un amic virtual a pus pe facebook urmatorul comentariu, pe aceeasi tema (il pun aici ca sa va uitati si voi la acest clip superb):
Da. Eu sunt indragostit de lei. Uite-te, daca ai timp, la Kevin Richardson (probabil il stii de pe NatGeo Wild).
By: DanutM on 11 May 2011
at 10:59 pm
Bancul l-am auzit de la o catolica carismatica din sudul Frantei, seur Valerie. Desi nu-mi plac carimaticii, spiritualitatea femeii m-a impresionat. In purtietatea/intunecimea spirituala din sudul Frantei (undeva intre Avignon si Marsilia) carismaticii si Armata Salvarii erau singurii “vii”.. Am gasit socialism si comunisti sindicalisti ce regretau caderea comunismului. Era prin ’92, comunistii francezi vizitasera Moscova cu ceva timp in urma si ii orbise propaganda sovietica. Un artist ne-a vorbit de taietura de aur din trunchiul de copac; i-am spus ca-i dovada de creationism. La pomenirea lui Dumnezeu, i-a bufnit risul; delicati, au intors spatele si nu ne-au ris in nas… Cu mindrie, ne-au spus ca-s urmasii hughenotilor alungati de persecutie in sudul pustiu. Am vizitat muzeu rezistentei lor: apicultura si mineritul ii salvase. Din mareata spiritualitate hughenota le-a ramas doar pupatul de 3 ori… Vazind ca suntem tres evangeliques, ne-au dus intr-o tabara carismatica. M-am uitat la carismatici ca la fata lui Dumnezeu, in sfirsit gasisem frati si surori… Sora Valerie avea o poveste impresionanta: crescuse in Madagascar ca si copil de misionar francez. Am mai gasit o damna cu istorie asemanatoare: ii scosesera comnunistii din M… Cindva era mai mult decit pupatul de 3 ori… Desi avea umor, sora Valerie era putin trista. In anul acela fusesera putine minuni. Nu, nu pt ea era important pt ca ea a umblat o viata cu Domnul ci pt tinerii prezenti in camp… Cumva s-a terminat si acea jalnica calatorie in Franta cu un singur punct luminos: campul carismatic. E-adevarat, n-am fost la Paris.
By: Doru Radu on 12 May 2011
at 1:31 pm
se la vi, se la gher mon şer!
By: pasareaphoenixremixed on 12 May 2011
at 9:42 pm
Asa-i la vie ca la gara?
Bine.
Ma bucur cind iti citesti comentarii mai cu nerv.
Domnul sa-ti dea numai bine… si mult peste-n balta la Ghioroc.
By: Doru Radu on 13 May 2011
at 1:27 am
mersi si tie peshte cit la ghioroc, ca eu nu am mincat in 13 ani asa ceva, da cine stie? multa sanatate!
By: pasareaphoenixremixed on 13 May 2011
at 10:30 pm