Share this:

Determinismul în genetică si fideismul contemporan, de I. Peatniţki (Extrase)

- Dacă textele Bibliei contrazic datele ştiinţei naturii, nu înseamnă că primele sunt false, iar celelalte adevărate. Intrebarea este dacă Biblia a fost citită corect sau dacă datele ştiinţelor naturii au fost inţelese corect. (Citat din O. Spülbeck episcop catolic şi filosof neotomist)

-    Tocmai teama in faţa dozei excesive de raţionalitate care ar putea contamina teologia prin contactul prea intim al acesteia cu gândirea ştinţifică, îi face pe teologii neotomişti să proclame că pentru destinul uman nu sunt importante noile descoperiri şi adevăruri ştinţifice, ci capacitatea omului de a-şi însuşi lecţiile predate acum 2000 de ani în perioada de apariţie a creştinismului.

-    J. W. Klotz – genetician de renume mondial şi pastor al unei biserici protestante in SUA. Afirma că: “variabilitatea in natura vie se limitează la perimetrul intraspecific, speciile organice rămânând invariabile în limitele care le-au fost fixate de creator în momentul facerii”. El nu crede în apariţia omului şi a vieţii pe cale naturală, respinge evoluţionismul şi aderă la concepţia fideistă şi creaţionistă.

-    Nimeni n-ar putea afirma că evoluţionismul ştinţific nu întâmpină anumite dificultăţi.

-    Greu de explicat nu este funcţionarea finalizată, teleonomică a structurilor organice, ci geneza şi evoluţia acestor structuri, diferite de la o specie la alta.

-    Faimosul fenomen al “moştenirii caracterelor dobândite” [a fost] infirmat de nenumărate ori prin date expermentale riguroase şi fortificat numai prin date expermentale falsificate (cazul lui Kammerer).

-    La dificultăţile mai vechi care stăteau in calea explicării speciaţiei şi a evoluţiei adaptive, biologia moleculară şi mai ales genetica moleculară au adăugat altele. Intradevăr sa constatat că aparatul genetic este mult mai complicat decât se credea odinioară, fiind sediul unor subtile interacţiuni informaţionale şi a unor procese de reglaj promte şi eficiente a căror geneză este foarte greu de explicat prin selecţia unor mutaţii intâmplătoare.

-    Un ateist care ar lua in vedere teza biblică a imaculatei concepţiuni şi ar incerca să construiască un atac critic in această direcţie exclusiv pe afirmaţia că fenomenul de parteogeneză (naştere feciorelnică sau reproducţie virgină) este imposibilă la om, riscă să ajungă în situaţia neplăcută de a fi informat de eventualii oponenţi mai bine documentaţi că în lumina datelor recente ale geneticii fenomenul este perfect posibil pentru specia umană.

-    Trebuie să ne exprimăm dezacordul cu formula clasică, larg difuzată sub influenţa şcolii pavloviene şi anume că religia este apanajul celor slabi.

-    După părerea lui Toma d’Aquino mintea noastră se află in raport cu transcedentalul in aceeaşi situaţie în care ochiul unei bufniţe se afla în raport cu lumina orbitoare a Soarelui.

Comentariu

1. Nici acum nu inteleg cum a putut fi publicata aceasta foarte interesanta carte sub regimul comunist, pacalind cenzura.