Harta Georgiei (sursa, Der Spiegel)

Veştile transmise de agenţiile de presă şi imaginile care se derulează astăzi pe canalele de ştiri cu privire la evenimentele din Georgia sunt o pricină de teribilă îngrijorare pentru toţi cei care au un minim de interes pentru această mult încercată naţiune din Caucaz.

Arhiepiscopul baptist georgian
Malkhaz Songulashvili

În seara aceasta, prietenul meu, Arhiepiscopul baptist georgian Malkhaz Songulashvili îmi cerea să ne rugăm pentru tara lui, aflată în pragul unui conflict sângeros cu puterea neoimperială a Moscovei. În această noapte, îmi spunea el, au loc lupte înverşunate în capitala Osetiei de sud, Tskhinvali, între trupele georgiene şi armata rusă invadatoare (îmi vine mereu să scriu „sovietică”, ceea ce n-ar fi deloc departe de realitate).

Acum când scriu acest text, David Womble, Directorul World Vision Georgia răspunde la CNN unor întrebări legate de situaţia tensionată din Tbilisi, care se aşteaptă să fie bombardată în orice clipă de avioanele ruseşti care survolează oraşul.

De asemenea, s-a anunţat bombardarea oraşului Gori (locul de baştină al lui Stalin), a portului georgian Poti de la Marea Neagră, ca şi a unor drumuri şi noduri feroviare. În prezent alimentarea cu apă a oraşului Tskhinvali a fost complet întreruptă, ceea ce adaugă la suferinţele la care sunt supuşi deja locuitorii acestui oraş. S-au înregistrat deja primii refugiaţi, sau aşa cum sunt numiţi în termeni tehnici IDP (internally displaced persons – persoane refugiate în propria ţară).

În timpul ultimei mele vizite în Georgia, cu mai puţin de o lună în urmă, am aflat că Preşedintele Saakashvili promisese georgienilor să rezolve problema Osetiei de sud până cel mult în octombrie. Ocazia a fost oferită de un atac executat de forţele armate osetiene asupra unor ţinte de pe teritoriul Georgiei. Evident că ruşii neagă aceste atacuri (vezi detalii AICI). Dar de ce să ne mirăm? Când anume în istorie au recunoscut ruşii vreuna dintre agresiunile pe care le-au iniţiat? La fel, ruşii neagă doborârea de către forţele armate georgiene a unui număr de avioane inamice (cum ar putea recunoaşte aşa ceva invincibilii ostaşi ai Armatei Roşii? ori s-or fi înverzit între timp?).

Rezervişti mobilizaţi la Tbilisi

Ca răspuns, Saakashvili a comandat atacarea capitalei osetiene Tskhinvali, după care a mobilizat rezerviştii şi a anunţat că va retrage o parte a trupelor georgiene desfăşurate in Irak. Imediat Moscova a deplasat în Osetia zeci de tancuri şi sute de soldaţi. Luptele par să fi făcut deja sute de victime, între militari şi civili. Scuza Rusiei pentru acest atac asupra teritoriului georgian? Eterna „apărare a cetăţenilor ruşi” din Osetia, supuşi de georgieni, zice-se, unei campanii de „curăţire etnică”.

Trupe ruseşti în drum spre Osetia de sud

Osetia de sud este o regiune separatistă, parte legitimă a teritoriului georgian, care este puternic controlată de Rusia şi în care sunt desfăşurate trupe ruseşti (cum altfel decât pentru menţinerea păcii? în realitate scopul lor este menţinerea Osetiei de sud în orbita Moscovei). Situaţia este absolut similară cu cea din Transnistria.

Ceea ce complică lucrurile este că Georgia este confruntată în acelaşi timp cu o a doua criză separatistă în republica autonomă Abhazia, care, la fel ca şi Osetia de sud, si-a declarat independenţa faţă de Georgia (nimeni nu va fi surprins să afle că Rusia este singura ţară din lume care a recunoscut aceste republici, aşa cum aceeaşi putere susţine şi regimul neocomunist al lui Smirnov de la Tiraspol). Veştile care vin acum din Abhazia sunt extrem de îngrijorătoare. Este posibil ca liderii acestei republici separatiste să profite de acest conflict pentru a deschide un al doilea front împotriva Georgiei. De fapt, există deja informaţii cu privire la deplasarea forţelor abhaze spre teritoriul Osetiei de sud.

Lansatoare georgiene de rachete in Osetia de sud

Veştile care vin din regiune sunt confuze şi contradictorii. În vreme ce Georgia anunţă că a obţinut controlul asupra majorităţii teritoriului osetian, în vreme ce Rusia anunţă că a respins atacul georgian. În acest context, Consiliul de Securitate a avut două şedinţe în mai puţin de douăsprezece ore, fără a ajunge însă la un consens.

Nu este scopul nostru în acest text să trecem în revistă istoria acestui conflict sau să oferim detalii despre desfăşurarea conflictului. Cei interesaţi le pot găsi pe site-urile web ale agenţiilor de ştiri şi pe câteva bloguri:

• găsiţi AICI o detaliere a evenimentelor oră cu oră; de asemenea
• citiţi AICI un viguros articol de blog pe această temă
• la fel şi AICI, un text al Roxanei Iordache
• simpatizanţii apocăturilor sovietice alui Rusiei găsesc pe blogul domnului Constantin Iordache, care se descrie, confuz, ca un “liberal de stânga”, o apologie a agresiunii imperialiste a lui Putin in articolul “O gravă eroare de judecată”.
• acelaşi domn ne recomandă AICI o veritabilă mostră de dezinformare de tip KGB-ist cu privire la agresiunea Rusiei; citiţi şi minunaţi-vă – cine credea că a murit comunismul ar trebui să se mai gândească odată
• cei care doresc să cunoască perspectiva georgiană asupra acestei situaţii pot găsi AICI site-ul săptămânalului Georgia Today
• AICI găsiţi un articol publicat de Institute for War & Peace Reporting, intitulat South Ossetia: An Avoidable Catastrophe
• în fine, AICI veţi găsi o analiză din perspectivă germană a dedesubturilor acestui conflict).

NOU! Atasam mai jos o ampla analiza legata de contextul conflictului din Georgia:

links-report-background-to-the-georgia-ossetia-conflict

Motivul pentru care scriu acest text este acela de a vă ruga să vă alăturaţi celor care se roagă acum peste tot în lume pentru încetarea acestui conflict sângeros, ca şi pentru dreptate şi pace în Georgia.

Dumnezeu să aibă milă de această ţară aflată sub semnul Sfântului Gheorghe!