Inf. „Postolache”
Lt. col. Vasiliu Gh.[1]
Buşteni [2]
30.04.1986
Notă informativă
Dănuţ Mînăstireanu a participat numai duminică dimineaţa 27.04. a.c. la slujba de la casa domnului.
Soţia lui a fost rugată să conducă în rugăciune lecţia de evanghelizare. A rugat-o diaconul XXXXX C.
La terminarea programului am reuşit să-l abordez când deja era în stradă. M-am dezlănţuit pe seama gafelor lui XXXXX dar Dănuţ a spus că vom mai discuta altădată acum având o problemă mai deosebită de rezolvat. S-a scuzat şi faţă de soţia sa care insista să-l ia acasă. „Să stăm cu toţii la masă, să te odihneşti un pic, ştii cât eşti de obosit…”
N-a vrut Dănuţ şi pace.
I-a dat soţiei indicaţia să meargă acasă, i-a dat şi o sacoşă cu ceva … spunându-i să nu-l aştepte aşa de repede.
S-a întors şi la un pas numai de ieşirea din biserică s-a angajat într-o discuţie vehementă cu diaconul C. XXXXX. I-am observat deoarece a trebuit să mă întorc pentru a participa la lecţiile de cateheză.
După-amiază a lipsit de la adunare atât Dănuţ cât şi soţia lui. Probabil s-o fi gândit că vor veni XXXXX şi cum ei nu se prea înghit, cine ştie…
30.04.1986
Postolache
N[ota] O[fiţerului]:
- Mînăstireanu Dan lucrat prin D.U.I. „IDEOLOGUL”.
S.I. În acest caz informatorul a fost instruit ca în perioada următoare să realizeze o apropiere faţă de MÎNĂSTIREANU DĂNUŢ, prin antrenarea lui în discuţii pe teme religioase, clarificarea unor probleme insuficient cunoscute de informator. Deschiderea unor discuţii care să poată fi clarificate la o următoare întâlnire, concomitent să ne informeze în legătură cu conţinutul predicilor ţinute de M.D. în faţa credincioşilor baptişti.
Comentarii
1. Nu este clar de ce această notă a fost luată de Lt. Col Vasiliu şi nu de ofiţerul de legătură al informatorului, Mr. Ioan Mechenie.
2. „Buşteni” se referă nu la localitatea cu acest nume, ci este vorba de numele casei conspirative în care a fost scrisă această notă. Este evident din aceasta că notele date de „Postolache” (este vorba de un nume conspirativ, nu de cel adevărat al informatorului) că notele nu erau scrise acasă de către informator, ci avea loc mai întâi o discuţie între ofiţer şi informator, după care informatorul era sfătuit ce anume este important să scrie în notă, sub supravegherea ofiţerului, astfel încât notele să conţină, pe cât posibil, doar elemente de interes pentru „organe”.
