Inf. „Barbu”
Casa „Traviata”

Notă informativă

13 IX 1975

Dănuţ Mînăstireanu a vizitat pe sursa luni pe 8 IX C şi au fost discutate probleme referitoare în special la mătuşa lui, Lidia Ababei. [1]

În discuţie s-a părut a fi f. obiectiv. A spus că fără discuţie este bolnavă şi că sînt proşti amîndoi întrucît ei nu mai au relaţii sexuale. [2]

Ei consideră, adică ea şi cu soţul, că relaţiile sexuale sînt păcat. Spunea că tatăl său a discutat cu medicul specialist care a tratat-o şi acesta spunea că şi din cauza aceasta e bolnavă, explicînd în termeni medicali. Dănuţ s-a pronunţat cam în acest fel: „ce să le facem noi, vor să sufere ca nişte proşti, treaba lor nu-i putem ajuta.” [3]

Sursa a întrebat ce este cu versiunile acelea despre exterminare şi la aceasta a spus că sînt uneori versiuni întrucît nu se omoară aşa oamenii. În fond, spunea el a făcut ea aşa lucruri grave să fie exterminată? [4]

Cu alte cuvinte în toată discuţia purtată despre Ababei nu acuză autorităţile ci tot pe ei îi acuză. [5]

Referitor la separarea lor şi opiniile ce le-au avut a citat un text biblic arătînd apoi că nu a fost de la Dumnezeu că s-a destrămat cercul lor că nu mai este nici unul. [6]

Sursa a încercat în mod indirect să-i arate lui Dănuţ că şi el în felul lui de a gîndi înclină tot spre o separiţie [sic!] întrun [sic!] ascetism sectar, bolnăvicios apoi care poate deveni distructiv. El a înţeles vorbindu-i despre despre legătura lui cu numai cu un cerc separat, cu sfidarea celorlalţi prietenia mai mult cu XXXXX [pastorul Ţon] şi în fond a acceptat. [7]

Discuţia a fost f. amicală şi deschisă încît se puteau aborda şi alte probleme ca problema XXXXX [Ţon Iosif] dar am fost deranjaţi de un musafir şi s-a întrerupt discuţia.

Barbu Ionel

Notă:
Mănăstireanu D. baptist, lucrat prin d.u.i.
13 IX 1975
Lt. Negru Ion

Sarcini:

• Să continue asemenea discuţii în condiţiuni optime, atît pentru a cunoaşte opiniile sale şi cu privire la XXXXX [Ababei] precum şi pentru a exercita o influienţă pozitivă asupra lui.

Comentarii

1. Acesta îmi pare a fi unul dintre cele mai perverse documente din acest prim dosar. Fusesem atras într-o cursă, în care opiniile mele, mai mult sau mai mult justificate, cu privire la un membru al familiei mele lărgite avea să fie folosit pentru a justifica acţiunea criminală a Securităţii împotriva ei, cu larga colaborare a comitetului bisericii.

2. Mătuşa mea, Dumnezeu s-o odihnească, era o fiinţă certăreaţă şi care nu avea relaţii prea bune cu membrii acestei stranii familii din care provin. Era şi destul de bolnăvicioasă, stând adeseori la spital. La aceasta mă refeream eu, dar afirmaţia mea a fost interpretată ca o justificare a internării ei în puşcărie psihiatrică. Nu ştiu cât de adevărată era povestea legată de aşa-numita „căsătorie albă”, dar acesta era zvonul în cadrul familiei.

3. Evident, medicul trebuia să-şi justifice cumva acţiunea criminală. În ce mă priveşte pe mine, afirmaţia era o critică la ceea ce consideram atunci şi consider şi acum a fi o erezie. Este evident că dacă aş fi ştiut că această discuţie avea să fie relatată la Securitate, aş fi fost mult mai grijuliu cu exprimarea. Oricum, nu am motive să fiu prea mândru de performanţele mele în această discuţie.

4. Discuţia de mai sus a fost interpretată exclusiv ca o justificare a acţiunii punitive a Securităţii împotriva mătuşii mele, ceea ce era cu totul altceva decât încercam eu să spun. În orice caz, în ciuda diferendelor doctrinale şi relaţionale dintre noi, speram cu toţii şi ne rugam ca, în ciuda intenţiilor Securităţii, mătuşa mea să supravieţuiască acestui tratament inuman.

5. Aceasta era concluzia pastorului, şi în nici un caz a mea.

6. Este vorba, din nou, de o afirmaţie critică faţă de opiniile dogmatice stranii ale acestui grup şi nicidecum o justificare a măsurilor poliţieneşti luate pentru destrămarea lui.

7. Actul meu de căinţă pentru o anumită agresivitate a mea în afirmarea propriilor opinii politice a fost interpretat de păstor drept o dovadă a efectului benefic (din punctul lui de vedere şi al Securităţii) pe care l-ar fi avut încercarea de „influenţare pozitivă” exercitată de el.

Your response: