Ministerul de Interne
Inspectoratul Judeţean Iaşi
Serv. I. Bir.3
2 august 1975
Lt. Negru Ion

Notă-raport

În ziua de 31 iulie a fost contactat numitul XXXXX [Macoveschi Viorel] membru al cultului baptist din Iaşi. [1]

La început în cadrul discuţiilor au fost abordate probleme legate de persoana lui şi a mărturisit că s-a pregătit timp de 1 an de zile foarte bine, pentru a da admitere la medicină şi din păcate nu a reuşit.

A arătat că el s-a bazat numai pe cunoştinţele sale, iar alţii care poate au învăţat mai puţin dar au avut relaţii au reuşit să ia examenul. Îi pare rău numai pentru nedreptate nu şi pentru nereuşita la examen. Acum se pregăteşte ca în toamnă să încerce la o şcoală post-liceală tot de profil sanitar.

Specificînd că este membru al comunităţii baptiste din Iaşi a spus că a fost absorbit foarte mult de învăţătura şi în ultimul timp a cam neglijat biserica, mergînd doar la unele slujbe.

Întrebat fiind ce crede despre XXXXX [Sfatcu Genovieva], a spus că prea mult nu cunoaşte, dar că a auzit unele discuţii în legătură cu relaţiile ce le-ar avea cu un străin cu care ar dori să se căsătorească. Nu cunoaşte în concret natura acestor relaţii, dar se pare că au o mare influienţă asupra celei în cauză.

În ultimul timp are (S.G.) legături mai puţine cu tinerii din adunare, nu că au aceştia ceva cu ea ci respectiva s-a retras. În rest, la comunitate se ocupă mai mult de copii, cu care a făcut un cor. El personal prea puţine legături a avut cu ea. [2]

I-am arătat că în realitate XXXXX [Sfatcu Genovieva] este alta decît se arată, mai ales în privinţa străinilor, dar nu numai în acest domeniu. În prezent este logodită cu un englez care în ţara lui este căsătorit, lucru care nu este normal nici din punct de vedere canonic, nici din punct de vedere al societăţii noastre.

XXXXX [Macoveschi Viorel] a spus că nu ştia de acest aspect, dar acum s-a edificat asupra comportamentului acesteia şi a recunoscut că nu prea este normal. [3]

Încet, încet discuţia a fost canalizată spre Mănăstireanu Dănuţ, cu care este prieten bun. [4] Cu toate acestea în acest an s-a văzut mai puţin cu el, faţă de altă dată, atît din motivul pregătirii pentru admitere cît şi pentru că cel în cauză fiind logodit se ocupă mai mult de viitoarea lui soţie. De fapt de circa 2 săptămîni s-a căsătorit cu MUCEA MIHAELA şi totodată a făcut şi nunta.

Din cîte îl cunoaşte nu s-au remarcat la el nişte tendinţe reformatoare evidente, deşi a fost stăpînit de unele idei mai aparte, în special cu programul tineretului. [5]

Nu ştie dacă se află în relaţii cu XXXXX [Ţon Iosif], şi nici dacă îi împărtăşeşte ideile. De fapt el XXXXX [Macoveschi Viorel] nici nu cunoaşte în concret problema lui XXXXX [Ţon] ci a aflat doar că este anchetat însă nu ştie pentru ce.

Mănăstireanu Dănuţ în entuziasmul lui pentru credinţă se pare că a greşit în unele din susţinerile sale, fapt care a stîrnit unele „murmure” în adunare. [6]

Din această cauză acesta s-a izolat mai mult, ocupîndu-se mai mult de învăţătură, fiind student (a trecut în anul II) la Facultatea de ştiinţe economice şi de logodnica sa. În rest interlocutorul susţine că prietenul său nu se gîndeşte şi nici nu I-a trecut prin cap să facă politică sau să se ridice împotriva legilor în vigoare.

Mai bine-zis, făcînd o facultate şi plăcîndu-i să înveţe, nu se împacă cu conservatorismul unor „fraţi” mai în vîrstă şi uneori nici cu al pastorului şi de aceea nu prea e privit cu ochi buni. Din această cauză s-ar crede un neînţeles şi s-a resemnat în această situaţie. [7]

I-am explicat că datorită faptului că, cultul baptist, din care face parte, este un cult legal, organele de stat sînt obligate să-i apere legalitatea. În general noi căutăm să prevenim oamenii să cadă în greşeală şi în special tinerii care sînt mai receptivi la unele aspecte nu tocmai bune. De aceea i-am spus că Mănăstireanu D. nu trebuie lăsat nici în izolare, dar nici să susţină nişte idei contrar legii, iar lui ca prieten îi revine o sarcină importantă în acest domeniu. [8]

A promis că deşi cel în cauză este mai mare ca el şi student în acelaşi timp, va căuta să-l călăuzească pe drumul armonizării credinţei cu problemele ce le ridică viaţa de toate zilele. [9]

Este de acord că există destulă libertate a credinţei şi unele schimbări ar fi dăunătoare chiar pentru cult, iar cei ce le susţin trebuie aduşi la realitate. [10]

A fost de acord să mai purtăm asemenea dialoguri din care a avut ce învăţa.

Lt. Negru

Comentarii

1. Din acest document nu putem trage nicidecum concluzia că prietenul meu devenise informator al Securităţii. Nota este redactată de locotenentul Ion Negru, ofiţerul care se ocupa de culte, la două zile după discuţie şi este semnată de acesta, nu de Viorel. Trebuie să menţionez aici că în ultima vreme am încercat în cel puţin două rânduri să discut cu Viorel despre aceste lucruri, dar familia lui mi-a comunicat că el a refuzat. Voi încerca în continuare să fac lucrul acesta şi mă rog pentru un prilej potrivit. Poate că o asemenea discuţie l-ar putea să iasă din criza spirituală şi îndepărtarea de Dumnezeu în care se află de mulţi ani. Îi rog pe toţi cei care citesc acest text şi cred în puterea rugăciunii, să înalţe alături de mine o rugă către Dumnezeu pentru salvarea sufletului prietenului meu.

2. Genovieva era o prietenă de familie care se afla de mai multă vreme sub atenţia Securităţii, care o şi exmatriculase din facultatea de engleză la care studia. Este primul membru al familiei Sfatcu care a emigrat, din pricina presiunilor Securităţii. Acum trăieşte cea mai mare parte a timpului în Israel.

3. Avem aici un exemplu tipic de dezinformare şi calomnie, sau, în termeni tehnici, „influenţare pozitivă”.

4. Discuţia despre Genovieva nu era în acest caz decât un pretext, pentru înşelarea vigilenţei lui Viorel, şi un test de atitudine pentru el, adevăratul motiv al acestei discuţii „prieteneşti” fiind de fapt persoana mea, şi aceasta tocmai din pricina relaţiilor mele strânse de prietenie cu Viorel.

5. Prietenul meu, probabil simţind atitudinea negativă a securistului faţă de mine, a încercat să „dreagă busuiocul”.

6. De vreme ce mama lui nu era foarte încântată de relaţia lui Viorel cu mine, Viorel nu putea nega un lucru pe care îşi dăduse probabil seama că securistul îl ştia deja de la păstor şi de la ceilalţi informatori din biserică.

7. Din nou, Viorel încearcă, oarecum stângaci, să mă apere.

8. Văzând atitudinea protectivă a prietenului meu, securistul nu-şi poate face „numărul” obişnuit de „demonizare” a duşmanului de clasă şi trebuie să recurgă la banalele şi înduioşătoarele texte despre marea grijă a Securităţii de fiecare cetăţean al patriei.

9. La acest efort, desigur, ca un bun patriot ce era, Viorel trebuia să dea şi el o mână de ajutor.

10. Ce altceva putea să zică sărmanul Viorel? Că doar n-avea să-i spună securistului că n-avem destulă libertate şi să strice bunătate de discuţie.

Your response: