In May 2009, Bradley Nassif, Professor of Theology at North Park University in Chicago visited Romania for the launch of the Romanian translation of the book Three Views on Eastern Orthodoxy and Evangelicalism (J. Stamoolis, (gen. ed.), Grand Rapids, Mi.: Zondervan, 2006), which took place at the University of Cluj. During that visit, Dr. Nassif told me about an Orthodox project that might benefit from any potential support I could provide through the budget I was managing as part of my World Vision responsibilities for the Middle East & Eastern Europe Region, as Director for Faith in Development. The project, formally initiated in June 2004 at the Institute for Orthodox Christian Studies (IOCS) in Cambridge, under the leadership of Professor David Frost, later Principal of the college, was called THE WAY (it took its name from the earliest term by which followers of Christ referred to themselves), and aimed ‘to teach basic Orthodox Christianity as a journey of life, centred on Christ, in terms that communicate to a secular and largely pagan world’. Read More…

Posted by: DanutM | 19 October 2014

Biserica Strajerul la 16 ani de existenta


Comunitatea Străjerul se naşte prin conştientizarea şi asumarea unei anumite crize la nivelul unei generaţii de tineri aflate în contextul unui proces de schimbări importante în societatea şi comunitatea creştină din România. În esenţă, criza se exprimă în plan identitar şi este marcată de sesizarea unor rupturi sau discontinuităţi, cum ar fi cele între: teorie şi practică; religios şi profan; comunitatea religioasă şi lume; evanghelici şi restul lumii creştine; trecut şi prezent; vechi şi nou; bătrâni şi tineri; bărbaţi şi femei etc.

Ca proiect eclesial, Străjerul are în vedere o asemenea criză şi încearcă un răspuns sub forma unei experienţe creştine care să fie bine fundamentată sub raport identitar. În această comunitate se doreşte să se ofere contextul pentru o viaţă creştină coerentă, care să împlinească omul în calitatea sa de fiinţă personală complexă. Credincioşii sunt motivaţi să trăiască în lume cu un scop clar şi potrivit constituţiei lor de fiinţe create după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

Procesul pe care îl propune biserica Străjerul este acela de a construi o identitate creştină solidă printr-o triplă orientare:

  • spre trecut, pentru a înţelege şi asuma o istorie a prezenţei lui Dumnezeu în lume: o moştenire a unei experienţe creştine vii, complexe şi extrem de valoroase; o bogăţie de modele autentice care şi-au trăit credinţa consistent în lume; un conţinut care trebuie primit, evaluat şi pus ca temelie pentru identitatea creştină; un mandat şi o responsabilitate de dus mai departe într-o lume mereu în schimbare şi cu noi provocări;
  • spre prezent, pentru a actualiza moştenirea primită şi a face vizibil şi activ conţinutul revelaţiei creştine, adevărul biblic; pentru a participa efectiv la iconomia mântuirii în calitate de parteneri ai lui Dumnezeu în opera sa de a întoarce întreaga lume către sine; pentru a actualiza local Trupul lui Cristos într-o expresie concretă a diversităţii spiritualităţii creştine (inclusiv cea confesională);
  • spre viitor, cu speranţa unei continuităţi şi efortul de a pune la dispoziţia copiilor ceea ce am primit din experienţa Bisericii lui Cristos, la care să putem adăuga efortul şi contribuţia proprie; având grija de a forma generaţia tânără în spiritul Părinţilor Bisericii, cu transparenţa unui model real şi onest în care să se vadă propriile greşeli şi realizări, propriile valori şi aspiraţii, îndoieli şi speranţe; cu necontenita muncă de a-i convinge de realismul şi seriozitatea cu care Dumnezeu se implică în istorie; în speranţa că fiicele şi fiii noştri vor prelua responsabilitatea de a trăi şi duce mai departe viaţa creştină în lume.

Read More…

Posted by: DanutM | 19 October 2014

Richard Rohr – Luminous Darkness

There comes to many seekers, at some time or a few times in their lives, a “dark night,” a period of seeming distance from God, from the ways in which we’ve experienced and understood God. The previous comforts have fallen away and we can no longer conceptualize God.

John of the Cross gave a map of sorts through these dark nights. He distinguished between the dark night of sense (in which all perceptions of God vanish) and the dark night of the spirit (in which we no longer grasp ideas about God). The goal of these times is to draw the self beyond ego into full transfiguration and union in God. John went through such a dark period during a time when he was imprisoned, tortured, and starved. He felt as if his Beloved had abandoned him. Read More…

Posted by: DanutM | 19 October 2014

Jon Huckins – Why You Need More Muslim Friends

Pope Benedict & Ahmedinejad
Pope Benedict & Muslims

I can remember when I was scared of Muslims.

I don’t think I would have ever uttered those words, but subconsciously, they were true.

As a good, Bible-Believing-Evangelical-Christian (that’s all one word, right?) who could recite the two greatest commandments to love God and love others before I was out of diapers, how had this fear developed in me?

Well, it’s easy. Stories we are told about Muslims are often related to terror, oppression and violence. And, to be honest, it is far more comfortable to remain in a place of isolation and ignorance than it is to engage in the intentional work of education, experience and relationship.

Further, I used to think the only way to meet Muslims was to fly half way across the world and enter into a reality completely foreign to my own. “They” are somewhere over there and “we” are over here, so let’s just agree to keep our distance and allow our politicians and power brokers to work things out.

That all changed for me when my wife and I joined a faith community committed to Jesus’ invitation to love our neighbors. We quickly realized loving our neighbors required we know our neighbors. And, living in a city that is home to tens of thousands of international refugees, we discovered that “they” don’t only live across the world, “they” are at “our” baseball games, in our neighborhood and our parks. It wasn’t that our Muslim friends had just moved in, it was that we hadn’t had the eyes to see them, let alone enter genuine friendships.

Over the years, I have discovered that the only way to love and be loved by my neighbors (locally and globally) is to be in relationship. The reason I used to be scared of Muslims was simply because I didn’t know any. I had never heard their stories. I had never been to their sacred places. I didn’t understand their traditions. I hadn’t even shared a meal with them.

I have come to realize what an incredible opportunity I had squandered. Interestingly, what I had squandered wasn’t primarily what I had to offer my neighbors, but what they had to offer me.

As ISIS fills the headlines, Islamphobia spreads like the common cold and sound bites trump human interaction, there is no more important time to build friendships with our Muslim neighbors. Here are five reasons why:

1. A Cure for Fear

Fear is one of the most toxic diseases hijacking Christian’s ability to live as salt and light. Not only do we often tell ourselves that everyone is out to get us, we think relationships with those different than us leave us open to falling down the slippery slope of compromise.

I have never met a Muslim who asks me to compromise my commitment to Jesus. If anything, they encourage me to take it more seriously. Being in relationship with people who are different than us doesn’t compromise our faith, it reflects the very best of it. A mentor of mine recently said, “The deeper our roots are in Jesus, the wider our branches can extend into other traditions.”

2. An Expanded Worldview

I recently sat in a West Bank backyard with a collection of 20 Christians and Muslims. Having just spent a few days together, we sang, danced and shared what we had each learned about the other’s religious tradition based on our experience together. It was sacred. The worldview of both the Christians who were with me and the Muslims who lived in this village will forever view the “other” in a more helpful, human way.

In many other parts of the world, Christians and Muslims don’t see themselves as enemies, but as dear friends, partners and fellow humans. When we extend past our inherited worldview, we may see a very different landscape of interfaith collaboration. What media sources, experiences or influencers are we allowing to inform our worldview? How might that become more diverse?

3. An Antidote to Isolationism

We, the Christian community, can fall victim to becoming insulated and isolated, which inherently puts us in a posture of defense rather than invitation. When our relationships remain only among those who think, look and believe like we do, we run the risk of becoming exclusive and tribal. Which, ironically, is so much of the West’s critique of regimes like ISIS.

The antithesis of Christ-like love is to only be in relationship with those who are like “us,” while excluding “them.” As we begin to build relationships with those outside of our tradition, we break out of our little bubbles and are able to truly love like Jesus. Jesus never ran in fear from those who were different than him. No, he ran to people who were different. Our inherited theology may distance us from those of other religions, but Jesus never does.

4. A Solution for Our Need for Mutual Relationship

Our Christian tradition hasn’t historically done well at entering relationships with those outside of our tradition in a posture of mutuality. Our tendency has been to enter relationships as the hero rather than the learner.

As we build friendships with our Muslim neighbors, we must do so seeking to understand rather than be understood. Genuine friendship is not a project. Get curious. Share life and space. Spend long hours around the dinner table. Take each other’s kids to school. Accept their love in the same way you would expect them to receive yours.

5. An Understanding of Misrepresentation

I just got an email from my friend, Jarrod McKenna, who as a Jesus follower, is doing remarkable work reassigning dignity to the Muslim community in Australia. Sadly, his email was to tell me that a Muslim family was violently attacked, not because of their actions, but because of their religion.

In my city, a Muslim mom was recently killed outside of her house for similar reasons. These are just a couple acts of hatred and prejudice of our Muslim neighbors are enduring as a result of our inability to differentiate between Islamic extremists (ISIS, etc.) and the majority of Muslims.

The Christian Community must understand that the vast majority of Muslims are embarrassed and concerned for their own safety as a result of ISIS, and we must advocate for their humanity. If we are in genuine friendship, our advocacy will become a non-negotiable.

(Source, HERE.) Thanks to my friend Ana Calvo for this link.

* * *
Jon Huckins
Jon Huckins is the Co-Founding Director of The Global Immersion Project, which cultivates everyday peacemakers. He is also missional church leadership coach with Thresholds. After extensive international travel and study in the Middle East, Jon focuses much of his writing and speaking on peacemaking, reconciliation and the role of the Church as an instrument of peace in the world. He writes for Red Letter Christians, Sojourners and RELEVANT and has written two books, Teaching Through the Art of Storytelling and Thin Places: Six Postures for Creating and Practicing Missional Community. Jon has a Master’s degree from Fuller Theological Seminary and lives in San Diego with his wife Jan, daughters Ruby and Rosie. Find Jon at, Twitter or Facebook.

Read More…

Posted by: DanutM | 18 October 2014

58 Reasons Living In Cambridge Ruins You For Life

58 Reasons Living In Cambridge Ruins You For Life.

Cambridge - St. John's College Bridge

Cambridge is my favourite place in England.

You will find in this article a number of stunning pictures from a dream place for academics.


Posted by: DanutM | 18 October 2014

Vasile Ernu – Program electoral minimal

Vasile Ernu

Intr-un articol publicat de jurnalul National din Moldova, prietenul meu Vasile Ernu prezinta ceea ce ar trebui sa fie, in opinia lui, un program electoral minimal pentru a instaura justitia sociala in Romania. In acest context, Vasile, care spre deosebire de mine este un om de stinga, isi prezinta programul – NU, el nu candideaza la presedintie; cel putin nu de data asta :-) – in contrast cu acela al candidatei Monica Macovei, program care este extrem de liberal – in sensul european al acestui cuvint, caci la americani, ca de obicei, este exact invers.

Iata ‘programul lui Ernu’, cu care sunt de acord cel putin in proportie de 90%. Adaug, [intercalate] in text si marcate cu DM, comentariile mele, din perspectiva angajarii mele sociale si crestine:

Program minim.

Voi simplifica şi sintetiza pentru a fi mai limpede. Monica Macovei (citeşte: MM & Băsescu & Ponta & Co) şi majoritatea candidaţilor susţin una, iar eu (şi din fericire nu sunt singurul), în cazul dat, alta. Read More…

Posted by: DanutM | 18 October 2014

Ce caută Ponta la evanghelici?


Raspunsul este unul evident: voturi. Ca nu conteaza de la ce prosti vin.
Dar, mai degraba intrebarea este ‘ce cauta evanghelicii la Ponta/”. Si raspunsul este la fel de simplu ca mai sus: BANI. Care, cum se vede, n-au miros, nici de plagiat, nici de coruptie.
Vorba ceia: ‘Calatoria continua’. Ma refer la celebra sintagma ‘tovarasi de drum’. Cine stie, pricepe.

Originally posted on Cu drezina:

Foto: Andrei Jităreanu (sursa) - folosită cu permisiunea autorului

Foto: Andrei Jităreanu ( sursa ) – folosită cu permisiunea autorului

Recenta vizită a premierului (și candidatului la președinție) Victor Ponta într-o biserică penticostală și în Universitatea Emanuel au stârnit reacții destul de vehemente (unele chiar agresive) în mediul on-line. În cursul unei discuții private, am încercat să sistematizez care cred eu că ar fi motivele ce au generat această reacție inclusiv printre oameni care nu disprețuiesc politica apriori.

Cred că nu greșesc foarte tare dacă afirm că (1) există o categorie – destul de semnificativă numeric – de oameni care s-au scârbit de politicieni în general; (2) evanghelicii cu prezență mai consistentă în spațiul virtual votează, în general, cu dreapta – în ciuda compromisului conjunctural și pasager generat de USL; (3) sunt destui cei care consideră că primirea unui astfel de candidat este un semnal dat celor cu discernământ politic mai redus, care ar înțelege că trebuie să…

View original 1,155 more words


A mini-manual of basic hermeneutics (thanks to my friend Carson Clark for this link).

Here are the nine things:

1. Read ‘King’ When You See ‘Christ.’

2. Read ‘You’ Differently.

3. If You See a ‘Therefore,’ Find Out What It’s There For. Read More…

Posted by: DanutM | 18 October 2014

De ce nu cred în minuni


Eugen ne spune ca nu crede in ‘God of the gaps’. Nici eu.
Aceasta este o afirmatie din sfera apologeticii, respectiv a relatiei intre stiinta si credinta.
Ea nu neaga insa interventia permanenta a lui Dumnezeu in vietile noastre. Dimpotriva. Dar atrage atentia ca aceasta interventie nu este acolo unde izbeste ochii, ci in sfere in care avem nevoie de discernamint – ‘ochi de vazut si urechi de auzit’.

Originally posted on Chibzuieli:

Într-o vreme, am crezut. Dar de când am venit la credință nu mai cred în minuni.

Mai întâi, să clarific răspicat: nu sunt cesaționist. Ideea că Dumnezeu ar fi făcut minuni cumva, cândva, și că apoi la un moment dat ar fi încetat să mai facă, pentru că, să zicem, s-a completat canonul biblic, mi se pare cam trasă pe mânecă (sau de păr, sau de coadă… după preferință). Cam tot atât de trasă precum ideea că Dumnezeu ar face minuni numai în Africa sau America Latină, pentru că europenii și americanii sunt raționaliști și nu au credință.

Pentru unii încetarea minunilor poate fi o constatare empirică, dar nu cred că pot face din ea o doctrină teologică. Cei ce încearcă să o afirme ca o doctrină teologică bazată pe Biblie se chinuie în zadar. Cum adică, Biblia fiind în proces de devenire prin Duhul Sfânt, ne spune că…

View original 1,242 more words

Posted by: DanutM | 17 October 2014

Ioan Alexandru
Ioan Alexandru (1941-2000)


Avem  onoarea ṣi bucuria să vă invităm, în  30 octombrie 2014, ora 17, la Facultatea de Litere a Universității  din Bucureṣti ( Amfiteatrul”N.Bălcescu”, et. I ) la lansarea cărții scriitorului,

AUREL   HANCU,               

„IOAN ALEXANDRU – monografie critică “

(Ed. „Sf. Ier. Nicolae, Brăila”, 2014, 500 pagini)


                                Prof. univ. dr. Eugen Negrici

                                Decan,  Conf. univ. dr. Oana Murăruṣ – moderator

                                Conf. univ. dr. Elena Ionescu

                                Scriitorul, Horea Gârbea – Preṣedintele A.S. Bucureṣti

                                Silviu Despa – de la Grupul Civic „I.Alexandru”

                                Pr. prof. dr. Aurel Hancu – autorul cărții

Vă aṣteptăm cu drag!


Posted by: DanutM | 17 October 2014

Abbé Road – Le Chemin de pierre

Bravo, Nolwenn Leroy!

Interprété par : Nolwenn Leroy, Zaz, Renan Luce, Rose, Jeanne Cherhal, Thomas Dutronc, Joyce Jonathan, Tété, Mike Ibrahim, Christophe Maé.

60 ans après l’Appel de son fondateur, la Fondation Abbé Pierre choisit le vecteur de la musique pour sensibiliser et mobiliser les jeunes publics, qui figurent parmi les premières victimes du mal-logement en France.
Plus d’infos :

Read More…

Posted by: DanutM | 17 October 2014

The Swedish Law on Prostitution – Targeting Demand


Posted by: DanutM | 17 October 2014

Calatorie la Colibita

Colibita - Casa de pe insula1
Vedere dinspre baraj a Lacului Colibita. In fundal se vede casa ridicata pe o insulita .
Mi-ar placea si mie asa ceva, chiar daca as face ceva mult mai modest.

Lacul Colibita este unul artificial. A fost construit in perioada comunista, dar frumusetea lui a devenit cunoscuta abia in ultimii ani, dupa ce un numar de restaurante si pensiuni au fost ridicate imprejur. Lacul este inca dificil de atins, din pricina unei bretele de circa 6km de drum de piatra si praf cit cuprinde. In jurul lacului este insa o sosea relativ decenta. Read More…

Inside China’s Secret Churches: How Christians Practice Their Faith Under An Atheist Government.

You have to read this. It might motivate you to pray more earnestly for the persecuted Christians in China.

Dietrich Bonhoeffer

Scot McKnight quotes Bonhoeffer on a delicate matter in Protestant/Evangelical contexts. Here it is.

For Protestant congregations there are certain prejudices that make it more difficult for the congregation to have a proper relationship to theology.

The pietistic: Theology is a matter of the head; what matters is the heart.
 Thus theology divides, while the piety of the heart unites.

The orthodox: All preaching is instruction, theology, true theology = true faith, the sum total of true propositions.

The academic: Theology is rigorous scholarship, study, university, not for the laity.

The evangelization [volksmissionarisch] circles: People are not mature enough for theological distinctions—first mission, then theology.

The ecclesiastical political: Theology disrupts the political unity of the church. The sectarian.
 A particular theology is the whole truth of the gospel.

Originally posted on The Institute of Middle East Studies:

By Lexy Airey*

This summer I had the pleasure of serving IMES as part of an intensive internship experience. As a student of political science and a young Christian, it was an incredibly educational experience for me. I had come to Lebanon seeking understanding of the Middle East and was blessed with the best kind of education: personal relationships. It has become abundantly apparent to me that no conflict situation can be properly understood unless you begin to love the people involved. It seems like the most intuitive thing in the world to me now, but it took my experience in the Middle East to fully erode the picture I had of this region and reveal the potential power of loving your neighbor.

Growing up, I lived in a fairly conservative American household. Like most young people from my background I thought little about the Middle East, or foreign policy…

View original 1,196 more words

Lecture delivered at Seattle Pacific University. Part of a lecture series on Orthodox Christianity.

Thanks to my friend Valeriu Rusu for the link.


Sergiu Ioan Celibidache, fiul lui Sergiu Celibidache, anunță că nu va mai organiza festivalul care poartă numele celebrului dirijor și compozitor, motivul fiind „indiferenţa statului român, atunci când vine vorba de onorarea valorilor României”. De asemenea, din cauza „indiferenţei, promisiunilor neonorate și neruşinării anumitor oameni politici”, fiul marelui artist spune că interzice, de acum înainte, folosirea numelui tatălui său de către orice instituție de stat din România.

Prezentăm mai jos scrisoarea deschisă a lui Sergiu Ioan Celibidache. O lectură necesară, mai ales acum, în plină campanie electorală.

„Tatăl meu a declarat mereu: M-am născut român, voi muri român. Şi asa s-a şi întâmplat. Însă, întotdeauna şi-a dorit să facă mult mai mult pentru ţara sa. În anii ‘70, Ceauşescu însuşi i-a interzis să revină în România. „Este prea carismatic acest domn Kolb“, acesta fiind numele de cod pe care i l-au dat comuniştii. După Revoluţie, vârsta înaintată l-a împiedicat să se implice mai mult, dar a crezut cu adevărat în spiritul talentat şi inspiraţional al românului. Era ferm convins că de tot ce are nevoie acest spirit românesc e doar o direcţie bună şi o speranţă reală pentru a se materializa singur. Read More…

Posted by: DanutM | 16 October 2014

Este musulmanul aproapele meu?

Este musulmanul aproapele meu
(Sursa, AICI)

Raspunsul evident la intrebarea din titlu, pentru cei mai multi dintre evanghelicii de la noi si de aiurea este, ‘Doamne fereste’. Raspunsul este inradacinat in islamofobia care domina spatiul evanghelic american, ale carui patologii se raspindesc rapid in lume, pe calea dolarului.

In acest context, intiativa unei biserici evanghelice din Arad de a organiza o intilnire in care un imam (din Singapore) si un specialist in islam (din Romania – da, avem si asemenea specialisti intre evanghelici) vor dialoga sub umbrela unei metafore biblice si cristice, aceea a iubirii pentru aproapele nostru.

Sa va pazeasca Dumnezeu de fundamentalistii crestini; ca cei islamici sunt, deocamdata, mai departe. Slava Domnului!

Felicitari si mult succes!

Posted by: DanutM | 16 October 2014

Fie-vă milă… ajutați-mă să înțeleg…


O intrebare legitima, ca raspuns la un pseudo-argument (pseudo-biblic) al lui Piper, in incercarea lui de a da o baza biblica propriei islamofobii. Dumnezeu sa-l ierte!

Originally posted on Chibzuieli:

Uite așa, stau la masă și ascult foarte atent, pentru a nu știu câta oară, răspunsul lui John Piper la A Common Word, ca să pregătesc postarea următoare la temă, postare pentru care probabil voi mai pierde și dragostea altora, pentru că a unora deja am pierdut-o cu unele postări anterioare.

Ajung pe la minutul 8, unde Piper argumentează pe baza a Ioan 8:42ff că întrucât musulmanii nu l-au primit pe Isus în mod clar și explicit ca jertfă pentru păcate, ci l-au respins, ei nu-L cunosc, nici nu-L iubesc pe Dumnezeu. Ca atare, nu există nici o bază comună între creștini și musulmani în dragostea de Dumnezeu (și de aproapele), și tot documentul este falimentar pentru că presupune o astfel de dragoste comună celor două religii.

Ioan 8 sună cam așa:

Dar știu că n-aveți în voi dragoste de Dumnezeu. Eu am venit în Numele Tatălui Meu, și…

View original 353 more words

Posted by: DanutM | 14 October 2014

Musical Effects on Children

Musical effects


Un eveniment academic ce merita atentie.

Originally posted on Istorie Evanghelica:

Stimată doamnă, Stimate domn,

Vă invităm să onorați cu participarea Dumneavoastră Conferința internațională „BISERICILE DIN ROMÂNIA ÎN SECOLUL XX: ASPECTE ISTORICE ȘI IDENTITARE” care se va desfășura la București– Institutul Teologic Baptist în data de 17 decembrie  2014.

Acest eveniment științific își dorește să creeze și să ofere un spațiu și un cadru de dialog privind situația diferitelor confesiuni creștine din România în secolul XX.

Tematicile Conferinței:

  • viața bisericii
  • relația acesteia cu statul
  • relațiile dintre diferitele confesiuni creștine din acest spațiu geografic
  • personalitățile religioase ale acestei perioade
  • literatura
  • identități etnice
  • identități religioase
  • aspecte sociologice

Cunoscute fiind preocupările și competența Dumneavoastră, vă invităm să luați parte la conferința ale cărei lucrări vor fi editate într-un volum distinct.

Invitați ca lectori în cadrul acestui eveniment sunt o serie de cadre didactice și cercetători care vor trata teme actuale din viața bisericii din România pe parcursul perioadei menționate.

În acest sens avem rugămintea…

View original 161 more words


Iata, republic si eu aici, pentru cititorii mei, aceasta dare de seama faptica.
Multumesc pentru aprecierile nemeritate din acest text. In definitiv suntem cu totii slujitori nevrednici.
Eu nu voi face bilanturi. Prefer sa le las in seama Domnului.
Asa cum spuneam intr-un comentariu recent pe Facebook, in fata nedreptatii nu pot tacea. Si ca o fac adesea fara menajamente, recunosc, dar nu promit ca asta se va schimba vreodata. A nu lua pozitii, oricit de riscant este acest lucru, inclusiv in sensul de a gresi in aprecieri, nu este dovada de intelepciune, ci semn de iresponsabilitate.
Nu revin asupra caracterului pervers si fara legatura cu problema in discutie, al comentariului legat de World Vision. Dumnezeu imi stie inima, si prietenii sinceri au pus intrebari directe si au primit raspunsuri fara ocolisuri. Pe ceilalti ii las sa-i cerceteze Dumnezeu.
In ce priveste usile, numai Dumnezeu le inchide sau le deschide definitiv. Cit despre mine, chiar daca admir, poate prea mult, inteligenta si talentul cuiva, caracterul unui om, sau lipsa acestuia, este pentru mine criteriul definitiv al unei prietenii.
Desigur, oamenii se pot schimba – in bine sau in rau. Si eu sunt oricind gata sa vad minunile lui Dumnezeu, in mine sau in altii. dar nu contez niciodata pe ele, caci ar fi prezumtios. In definitiv Dumnezeu nu-mi este dator cu nimic.
Fie ca Domnul sa aiba mila de sufletele noastre.

Originally posted on Vaisamar:

În urma unui recent schimb de mesaje pe FB am primit astăzi de la Dănuț Mănăstireanu vestea că prietenia noastră s-a încheiat definitiv. În comentariul care „a pus capac” prieteniei atrăgeam atenția asupra deciziei Word Vision din 24 martie 2014 potrivit căreia bordul organizației americane stabilea că persoanele căsătorite cu persoane de același sex pot deveni angajați ai organizației. Precum se știe, două zile mai târziu, în urma unor reacții foarte virulente venite mai ales din partea organizațiilor evanghelice americane, decizia a fost anulată și WV a revenit la o politică de tip conservator.

Nu știu ce crede Dănuț Mănăstireanu cu privire la piruetele făcute de conducerea World Vision în martie, dar pentru subiectul postării de față aceste chestiuni sunt adiaphora. În definitiv, comentariul meu, menit să pună în evidență dubla măsură aplicată de fostul meu prieten, viza politica organizației sub a cărei umbrelă lucrează, nu concepțiile lui intime…

View original 497 more words

Afis Simpozion CS Lewis

Posted by: DanutM | 13 October 2014

Războiul cultural și răspunsul evanghelic


Ma intreb mere, si nu pricep, cum de n-au prins la evanghelici metaforele pasnice ale lui Isus din Predica de pe munte, si li s-a pus pata pe metaforele belicoase de sorginte veterotestamentara. Ma tem ca e un drac la mijloc.

Originally posted on Chibzuieli:

Recent am întâlnit un student din Brazilia care a venit în SUA pentru o bucată de vreme să studieze cultura americană, în particular „the culture war.” În 1991 sociologistul J. D. Hunter publica Culture Wars: The Struggle to Define America (Războaie culturale: Lupta pentru definirea Americii), în care descria polarizarea crescândă a societății americane în jurul a două seturi de valori în conflict: pe de o parte cea tradițională, conservativă, pe de alta, cea progresivă, liberală.

În doar peste zece ani de la publicarea acestei cărți majoritatea păstorilor din America sunt convinși că acest război este pierdut de către creștini. Cel puțin, așa rezultă dintr-un sondaj de opinie făcut în septembrie anul trecut de către LifeWay Research care arată că aproape 60% dintre păstorii americani sunt de această părere. Între păstorii evanghelici statistica este de 79%.

Dacă aș vrea să descriu sentimentul unui segment semnificativ de credincioși…

View original 748 more words

Posted by: DanutM | 13 October 2014

Preventing Radicalisation


Here is some wise advise for those who want to engage with Islam in a Christ-like manner.
Warning: this text is dangerous for those Romanian Pantecostals who have made a paranoiac obsession with the so-called ‘chrislam’ – a religion they have invented to play with, since they do not have better things to do.

Originally posted on The Institute of Middle East Studies:

by Colin Chapman*

Radicalisation is one of the pressing issues of our time, and as a long-time lecturer in Islamic studies in Beirut, it is something that I have thought about deeply. I would therefore like to present my thoughts on preventing this coming about. Assuming that we’re not talking about Islamists who reject the use of violence and are committed to work through democratic processes to create a more just Islamic society, but about Islamists who turn to violence, this would by my 10-point plan:

1. Recognise the many different faces of Islam.

While some Muslims are highly political, many are pietistic and even mystical, and others live in the world of Folk Islam or Rural Islam. Some Muslims embrace modernity, while others want to conserve the past with all its values and social customs (including its views of women). If there is violent and non-violent Islamism, there is…

View original 1,020 more words

Posted by: DanutM | 13 October 2014

Zece rectori mititei…


no comment

Originally posted on Pasarea Phoenix Remixed & co:


Mare tam-tam s-a făcut cu destituirea rectorului de la ITP. Dacă mai rămînea încă puțin s-ar fi găsit binevoitori să-i socotească numele și să-l transforme în 666. Mi se pare interesant că într-o biserică ce se laudă cu descoperiri ale Duhului Sfînt și prorocii veritabile n-a existat nici una referitoare la acest rector. Din nou mari semne de întrebare.  Prorocii au fost prea ocupați cu unele chestii mai importante, ori s-au pus de-a curmezișul alții pe planul Domnului. Sau nici una, nici alta și atunci mă întreb ce n-ar trebui să mă întreb, dar tare mă bate gîndul.

În urmă cu ceva timp a fost mare veselie că s-a schimbat rectorul. Ce bun era cînd a fost ales! Acum iar mare veselie că din nou s-a schimbat rectorul. Ce bun este! Nu dezvălui nici un secret, nu e nici o prorocie, dar prevăd că iar se va schimba rectorul…

View original 554 more words

Posted by: DanutM | 10 October 2014

Where are you in Covey’s 4 Quadrants?

Since we started yesterday with Covey, here is a follow up, on time management.

Stephen Covey has a handy-dandy 4 quadrant model for time mgmt. It’s powerful. Where are you spending your time? Here are some ideas on how to optimize!

Posted by: DanutM | 9 October 2014

Stories of Christian Persecution – Helen of Eritrea

On Open Doors testimony.

Posted by: DanutM | 9 October 2014

The Gospel of the Magic Book

Magic book (from deviantart)

A good friend gave me a link on Facebook for this article, written by Peter Bradford Martin. I know it is going to upset many, and that is precisely why I have decided to republish it here. It is, of course, merely about American version of evangelicalism, which is really a hybris. Thank goodness, there is much more common sense in third world evangelicalism

I post it here mostly because I agree, to a large extent with the author. That is why I describe myself often as a (post)conservative/(post)evangelical. Here it is:

* * *

The true gospel of contemporary evangelical Christianity is the gospel of the Magic Book.  

Evangelicals say they preach Christ, who is a person.  But as they say this, they hand you the Holy Handbook, God’s owner’s manual for life.  Just as you thought the substance of the Christian religion was actually a person, they caution you severely that God is content to relegate to The Book active authority on earth for literally everything that might matter to a human being.  Good news! they say.  Any question you have regarding how to live, what to think, what to do, what’s real, and what’s not—it’s in The Book. Read More…

Older Posts »



Get every new post delivered to your Inbox.

Join 249 other followers

%d bloggers like this: